Autoreglarea învățării

Conceptul de invatare autoreglata

Autoreglarea invatarii se refera la capacitatea elevilor/studentilor de a exercita un control activ metacognitiv, motivational si comportamental asupra propriei invatari. Autoreglarea (self-regulation) reuneste atat cunostinte, strategii si abilitati metacognitive, cat si surse motivationale Schraw si Brooks

Modelul oferit de Zimmerman si Risemberg (1997) distinge sase dimensiuni ale autoreglarii academice:

• motivatia studentilor de a-si regla propriul proces de invatare,

• metodele, tehnicile, strategiile folosite in autoreglarea invatarii,

• organizarea timpului de studiu,

• automonitorizarea studiului in vederea obtinerii unor performante ridicate,

• controlul mediului de studiu

• dimensiunea sociala a autoreglarii (ex. solicitarea la nevoie a ajutorului colegilor sau profesorilor, orientarea spre modele).

Schraw & Brooks (1999) grupeaza factorii determinanti ai autoreglarii in doua categorii: factori motivationali si factori strategici. Strategiile reglatorii si factorii motivationali se inscriu in trei faze ciclice: faza de planificare (forethought), faza de control a performantei sau a motivatiei (performance/volitional control), reflectare asupra performantei proprii (self-reflection

Structura si componentele fazelor autoreglarii

Planificare Controlul performantei / motivatiei Reflectare asupra performantei

Structura si componentele fazelor autoreglarii

Planificare Controlul performantei / motivatiei Reflectare asupra performantei

Orientarea spre scop Autocontrol.AutoinstructiuniFocalizarea atentieiStrategii specifice sarciniiAutoobservare

Automonitorizare.Experimentare Judecati relativ la propria persoana..Autoevaluare.Atribuirea cauzei.Reflectare asupra reactiei proprii .Satisfactia personala.Inferente adaptativ / defensive.

Motivatia este considerata unul din cei mai importanti factori care stau la baza realizarii unei sarcini. Motivatia pentru invatare, ca imbold spre invatare si implicare sustinuta in realizarea sarcinilor pe care le presupune aceasta activitate, este rezultanta unui complex de factori, intre care se includ factorii sociali si culturali, convingerile si valorile personale si factorii contextuali, specifici unei situatii de invatare

In urma unei analize a motivelor pentru care studentii urmeaza o facultate, se pot evidentia 7 componente ale motivatiei academice:

1. Scopul de a avea performante academice superioare.

2. Credinta in controlul personal al succesului.

3. Credinta in capacitatea personala de a obtine performante superioare.

4. Credinta ca efortul depus va conduce la succes.

5. Valorizarea efortului constant pentru obtinerea succesului.

6. Cunostinte legate de formularea scopurilor si tehnici motivationale necesare pentru realizarea sarcinilor scolare zilnice.

7. Dorinta de a aplica tehnici motivationale pentru a indeplini sarcinile zilnice si a mentine motivatia pe parcursul realizarii lor.

Strategii specifice de crestere a motivatiei la elevi/studenti

A. Strategii de crestere a valorii percepute a succesul academic

1-imagerie dirijata

Acest exercitiu solicita elevii/studentii sa-;si imagineze ce le-ar place sa devina in viitor si de ce ar avea nevoie pentru a-si atinge acest scop. Rolul acestui exercitiu este de a-l ajuta pe student sa se focalizeze pe propriile sale dorinte/aspiratii si sa devina mai specific in legatura cu ceea ce doreste sa obtina prin frecventarea unei anumite scoli (forme de invatamant). Exercitiul ii poate ajuta pe elevi/studenti sa faca o conexiune intre actiunile curente si scopurile lor

2-crearea unei imagini mentale motivationale

Exemple de imagini mentale cu rol motivational pe care le-au utilizat unii elevi si studenti:

• “Ma vad in halat alb, examinand pacienti.”

• “Ma vad in fata clasei de elevi, predand copiilor “

• “Aud sonata mea preferata si asta imi reaminteste ca vreau sa muncesc pentru a avea o cariera in muzica.”

3-dezvoltarea unor auto-instructiuni adaptative

Acestea pot fi instrumente puternice de crestere a motivatiei. Spunandu-si mereu: ” Nu sunt bun la scoala si nu imi place aici” elevii se descurajeaza si isi reduc motivatia pentru invatare. Utilizarea unor instructiuni de genul “Stiu ca pot sa obtin mai mult daca muncesc mai mult” are ca efect cresterea motivatiei pentru studiu.

4 -;alegerea unui obiect-simbol al aspiratiilor sale

Ex.un student poarta mereu cu sine un con de brad pentru a-i reaminti de dorinta lui de a deveni biolog.

5 -planificarea unor activitati care sa realizeze trecerea de la studiul actual la aplicatiile din domeniul carierei vizate

Este imporant sa ajutam studentii sa vada partea practica a ceea ce invata in clasa sau laborator.

6 -utilizarea hipnozei ca modalitate de focalizare asupra scopurilor

Aceasta tehnica se utilizeaza doar de catre specialisti.

Strategii de crestere a sentimentului de control si incredere in posibilitatea de a obtine performante academice

7- reatribuirea esecului unor factori controlabili si instabili

Studentii cu motivatie scazuta atribuie deseori dificultatile intampinate in situatii academice unor factori stabili, asupra carora au un control redus (abilitati). Consilierii pot ajuta elevii sa reatribuie dificultatile academice factorilor asupra carora au control, exemplu: efortul.

8-focalizarea pe succesele academice anterioare

Focalizarea pe succesele anterioare este o alta modalitate de a ajuta studentii sa realizeze noi atribuiri legate de performanta lor academica slaba. Multi studenti au avut anterior succese academice si explorand factorii ce au contribuit la succes putem sa definim modalitatea in care pot crea succese similare in viitor.