Comportament deviant

CAUZE NEUROPSIHICE

Disfunctii cerebrale: retardare neuropsihica; anomalii de tip epileptic.

Deficiente intelectuale: in randul delicventilor procentajul intarziatilor mintali creste de la cei care au comis delicte usoare la cei care au comis delicte grave; procentajul infractorilor cu deficiente intelectuale este tot atat de ridicat ca si cel al infractorilor cu tulburari emotional-afective. Tulburari ale afectivitatii: nivel insuficient de maturizare afectiva; stari de dereglare a afectivitatii. Tulburari caracteriale: delicventul minor se caracterizeaza prin imaturitate caracterologica manifestata prin: autocontrol insuficient, impulsivitate si agresivitate, subestimarea greselilor si a actelor antisociale comise; indolenta, indiferenta, dispret fata de munca; opozitie si respingere a normelor social juridice; dorinta realizarii unei vieti usoare fara munca.

CAUZE FAMILIALE

Climatul familial poate fi analizat dupa: modul de raportare interpersonala a parintilor, sistemul lor de atitudini fata de anumite norme si valori sociale, modul in care este perceput si considerat copilul, modul de manifestare a autoritatii parintesti, gradul de acceptare a unor comportamente variate ale copilului, aparitia unor stari tensionate, modul de aplicare a recompenselor si sanctiunilor, gradul de deschidere si sinceritate al copilului in raport cu parintii.

Tinand cont de acesti indicatori, cercetarile au relevat ca sunt predispozante pentru devianta copiilor urmatoarele aspecte:

- dezorganizarea vietii de familie ca o consecinta a divortului;

- climatul familial conflictual si imoral;

- climatul familial excesiv de permisiv;

- divergenta metodelor educative si lipsa de autoritate a parintilor;

- atitudinea autocratica a parintilor.

CAUZE DE NATURA SOCIAL - ECONOMICA

Intra in categoria factorilor de natura socio-economica: crizele politice, economice si morale marcate de competitivitatea slaba a economiei; prabusirea sistemului de protectie sociala; scaderea nivelului de trai; cresterea ratei somajului; cresterea inflatiei; confuzia sau absenta unor norme si valori; slabirea controlului social; discrepanta dintre scopurile si mijloacele legale de satisfacere a nevoilor personale; scaderea prestigiului si autoritatii instantelor de control social; saracia infantila; coruptia si crima organizata; violenta, agresarea si exploatarea minorilor.

CAUZE DE NATURA EMOTIONALA

1. Esecurile de adaptare si integrare scolara determinate de: randament scolar slab (concretizat in insubordonarea fata de regulile si normele scolare), absenteism, chiulul de la ore, conduita agresiva in raport cu cadrele didactice si copii; lipsa unui nivel minimal de satisfactie resimtita de elev din cauza aptitudinilor scolare slab dezvoltate;

2. Greselile educatorilor: de atitudine si relationare; de competenta profesionala; de autoritate morala.

Delincventul este un individ care aparent are un surplus de experiente neplacute si care simte ca traieste intr-o lume disconfortanta amenintatoare. „Neavind vreun statut social de aparat, teama de a-l pierde nu-l motiveaza sa faca eforturi pentru a se conforma normelor sociale. Mai mult inca, fie ca a avut prea multe contacte neplacute cu alti oameni, fie ca pe toti ii considera asemanatori, el nu-i apreciaza pe altii si din aceasta cauza nici nu pune prea mult pret pe opinia lor. Acest set de atitudini face sa fie extrem de dificila stabilirea de contacte cu el in vederea incercarii de a-l reeduca”.

Asemenea concluzii au fost confirmate si de catre cercetatorii romani A.Rosca (1932) T. Bogdan (1957).

In prezent, functia de educatie morala a elevilor nu se mai localizeaza strict la nivelul grupului familial sau al perimetrului unitatii scolare, dispensarea procesului de socializare intre mai multe institutii sociale facand ca procesul educativ sa devina parte integranta a unui program comun de actiune elaborat de intreaga comunitate locala.

Tineretul de astazi este mai libertin si mai autonom decat altadata, se revolta mai usor contra interdictiilor impuse de varsta copilariei si nu mai respecta pe cei varstnici. Aceasta afirmatie este confirmata de o serie de fapte, atitudini si conduite ale elevilor de dificultatile provocate procesului educativ de catre tendintele acestora de a-si afirma dreptul lor la o identitate proprie si la o mai mare autonomie morala. Identificind aceste particularitati ale diferitelor grupuri de minori, psihologii si sociologii au descoperit ca exista o creativitate tipic adolescentina a carei continut se evidentiaza in multiple conduite de protest sau ostilitate contra autoritatii adultului intr-o serie de acte agresive pe care acesta le califica, in raport cu incalcarea normei morale, ca actiuni deviante. Devianta nu are insa numai un caracter moral ci inscrie pe elevi in aria non-conformismului, a delicventei si a inadaptarii sociale.