Consiliere

Bolile psihice:

• Nevroze: se împart în: 1. nevroza astenică (neurastenie), 2. nevroza psihastenică (psihastenia), 3. nevroza isterică (isteria), 4. nevrozele mixte. Nevrozele sunt tulburări psihice de natură exogenă. Vom căuta cauzele nevrozelor în condiţiile exterioare. Ce se întâmplă în mediu acţionează asupra omului şi se îmbolnăveşte. Nevrozele au cauze cunoscute, au evoluţie prognozabilă, au tratament eficient şi beneficiază de remisiune (nu se poate vinedeca, doar se simte mai bine) – boala nevrotică este de multe ori o alegere personală (este de multe ori o variantă avantajoasă).

Nevrozele fac parte din ceea ce se numeşte mica psihiatrie, pt că bolnavul nevrotic nu-şi pierde cele două funcţii principale ale sinelui, şi anume, funcţia sinelui şi funcţia realului. Funţia sinelui este capacitatea psihicului uman de a se percepe pe sine şi de a se integra. Bolnavul nevrotic este orientat temporospatial, dar nu mai poate face faţă situaţiilor cu care se confruntă.

1. Nevroza astenică – este cauzată de situaţii stresante şi psihotraumatizante din mediul înconjurător. În faţă acestor agresori din mediu, bolnavul neuroastetic ajunge într-o fază de epuizare pshică masivă, nu mai poate face faţă, este extenuat, simte că este depăşit de situaţii şi când ajunge în această stare apar următoarele simtome: triada nuroastetică, caracterizată de astenie, cefalee şi insomnie. Cum se manifestă: bolnavul nu mai are vlagă, nu mai are putere psihică şi fizică, nu mai poate face faţă solicitărilor zilnice, nici psihic nici fizic. Această oboseală care nu cedează este mai accentuată în timpul dimineţii (te trezeşti obosit). Oboseala este însoţită de dureri puternice de cap (care nu cedează nici la medicamente obişnuite). Urmează insomnia, nu poţi să adormi. Dacă nu adori, ai coşmaruri. Manifestări: labilitate afectivă, adică plânge aproape din orice, se supără aproape din orice, are o tendinţă predominant depresivă, nu se mai poate bucura de nimic, este irascibil, îl deranjează lumina, zgomotul. Anxietatea este o nelinişte generalizată, teamă difuză (nu se teme de ceva anume, se teme de orice, se aşteaptă ca mereu să se întâmple ceva).

Neuroastenia este însoţită de scăderea apetitului alimentar. Bolnavul mai are o serie de simptome colaterale: vâjâit sau ţiuit în ureche. Are puncte luminoase în câmpul vizual. Are tremurături accentuate ale mâinilor sau picioarelor. Are transpiraţii abundente (mâini, picioare, sub-braţ). Are senzaţia de nod în gât şi are dificultăţi de respiraţie. Are înţepături în jurul inimii.

Diminuare puternică a apetitului şi instinctului sexual – în familie.

Tratamentul nevrozei astenice sonstă în: scoaterea temporară a bolnavului din mediu. Se recomandă staţiunile de odihnă montane. Bolnavul acţionează pozitiv la medicamentele care tenifiază, fortifică organismul şi sistemul nervos. Bolnavul nevrotic ajunge în bolă datorită atitudinii lui faţă de stimulii stresanţi.

Curs 2

Nevroza psihastenică (psihastenia, nevroza obsesivo fobică) – se caracterizează printr-o epuizare psihică. Această oboseală crează terenul favorabil pentru apariţia fobiilor. Fobiile sunt descrise ca fiind frica de obiecte specifice.

Claustrofobie – frica de spaţii mici, închise.

Agorafobie – frica de spaţii deschise, largi.

Acrofobie – frica de înălţime.

Talazofobie – frica de apă.

Antropofobie – frica de oameni.

Zoofobie – frica de animale.

Tanatofobia – frica de moarte.

Nozofobie – frica de microbi.

Frica este în minte, dar ea produce reacţii fiziologice.

Obsesiile

– sunt idei imagini şi acţiuni care incedndiază mintea bolnavului şi nu poate scăpa de ele.

Obesile sunt cuvinte, imagini, idei sau acţiuni care au un caracter persistent şi parazitar asupra psihicului uman.

Debutul formei obsesive poate fii brusc, în urma unor situaţii stresante sau situaţii traumatizante, sau să fie lent sau insidios cu evoluţie care se întinde pe parcursul mai multor ani. În cazul evoluţiei insidioase, manifestările au un ... a unor preocupări excesive faţă de anumite lucruri, sau sub forma unor elemente care persistă în memorie şi nu pot scăpa uşor de ele. Ex: auzi un cuvânt şi cuvântul acela revine obsesiv în memorie.

Acestea se pot transforma cu timpul în idei obsesive. Ideile obsesive au aspectul unor filozofări la nesfârşit pe anumite subiecte. Orice alceva ar vrea persoana respectivă să analizeze se întoarce tot la acea idee. Autoanalize meticuloase, adică, stai şi îţi analizezi comportamentul şi faci replay la nesfârşit, şi nu poţi scăpa. – autoanalizare până la epuizare. Lucrurile pot evolua în îndoieli obseive, sau temeri obseive. Nevroza psihastenică poate lua forma unor acţiuni obsesive – impulsuri, porniri înspre o anumită acţiune atât de puternice din punct de vedere psihic încât bolnavul face eforturi disperate să se controleze. Toate aceste manifestări obsesive epuizează psihicul până la istovire. Ca să scape de frământare, bolnavul obsesiv adoptă anumite ritualuri: înainte de a pleca de acasă, controlează de 5 ori aceleaşi lucruri. Obesesiile se instalează de obicei la pers care au o predispoziţie spre hiperperseverenţă. Aceasta este asociată cu o anumită fragilitate emoţională şi cu hipermnezie (o memorie a detaliilor exagerat de mare). Cu cât eşti mai stresat cu atât se implantează mai puternic în minte.

- Este foarte greu de tratat. Din punct de vedere al terapiei se recomandă socaterea bolnavului din mediu, tratament cu medicamente care tonifică sistemul nervos şi scoaterea bolnavului din aceasta activitate psihică circulară înspre o activitate psihică liniară. Este foarte important memorarea textelor narative din Biblie.