Consiliere familială și de cuplu

Curs
9/10 (2 voturi)
Domeniu: Psihologie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 67 în total
Cuvinte : 47119
Mărime: 160.33KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Tamara Barsanu

Extras din document

I . SCURT ISTORIC

Ramura experentiala a terapiei de familie se dezvolta in baza psihologiei umaniste a anilor 1960, preluand din terapiile individuale umaniste principiul „ experientei aici si acum ” .

Calitatea experientei traite este criteriul sanatatii psihice si obiectivul interventiei terapeutice. Terapeutii experentiali de familie considera ca exprimarea sentimentelor si senzatiilor este calea extinderii experientei si sensul implinirii personale familiei.

Terapia experentiala de familie s-a bucurat de cea mai mare popularitate in etapa „ de tinerete ” a terapiei de familie , atunci cand terapeutii vorbeau de schimbarea in sistem dar imprumutau tehnici din terapiile si de grup.Astfel, ei au preluat semnificativ de la Gestaltterapie si de la grupurile de intalnire.Alte tehnici expresive cum ar fi „sculptura si desenul familiei” au valorificat influente tehnice din artterapie si psihodrama.

Datorita utilizerii tehicilor expresive nu foarte multi terapeuti au putut sa abordeze T.F.E., ci doar aceia care au abordat conceptele si metodele sistemice cum ar fi : Carl Whitaker, Peggy Papp, Virginia Satir, August Napier, David Keith, Leslie Greenberg, Susan Johnson, Fred si Bunny Duhl. Acestia si altii au introdus o serie de tehici experentiale de familie pe care orice terapeut le poate valorifica.

Liderii acestei orientari raman C. Whitaker si V. Satir.Primul este decanul T.F.E. , el incurajand membrii familiei sa fie ei insisi .El a invatat din experienta sa clinica sa asculte si sa inteleaga gandurile bizare ale acestor pacienti, identificand si „gandurile umane ” pe care normalii nu le dezvaluie. Carl Whitaker a format Clinica Psihiatrica Atlanta ( 1953 )in cadrul careia a organizat un grup creativ si productiv impreuna cu T.Malone, J.Warkentin si R.Felder.

Psihoterapia experentiala s-a nascut din aceasta grupare( 1955-1965 ) , grupare care ulterior se largeste cu alti colaboratori : August Napier, David Keith din Atlanta si New York ( Syracuse ) .

II . SCOPUL SI OBIECTIVUL

Scopurile acestei terapii este eliberarea de simptome, adaptarea sociala si munca sunt considerate importante, dar secundare in raport cu cresterea integritatii personale ( congruenta intre experienta interioara si comportamentul exterior ) o mai mare libertate de optiune, mai putina dependenta si o mai mare extindere a experientei.

Obiectivul terapiei este ca membrii familiei ( fiecare in parte ) sa devina sensibili la nevoile si sentimentele lor si sa le impartaseasca in cadrul familiei . In acest mod, unitatea familiala se poate baza pe o interactiune vie si autentica mai degraba decat pe represiune si autonegatie.

Exista doua orientari metodologice in terapia experentiala de familie :

• tendinta dominanta de concentrare si orientare asupra indivizilor si experientei lor traite in familie ( in contactele interpersonale ) mai mult decat asupra organizarii familiale . Kemper, in 1981, considera in acest sens caresponsabilitatea principala a terapeutului este „ fata de oameni, fata de fiecare individ in cadrul unei familii si doar secundar fata de organizatia numita familie ” .

• orientarea dominanata asupra sistemului familial mai mult decat asupra indivizilor . „Cresterea ”- ca scop terapeutic – se refera aici la „castigul” interactional al sistemului familial, la evolutia intregii familii ca organizatie. Aceasta tendinta apare in terapia lui C. Whitaker, D.Keith si G.Napier.

Ceea ce au in comun terapeutii experentiali de familie cu alti tarapeuti de traditie existential-umanista este credinta ca drumul spre sanatatea emotionala este acela al dezvaluirii si descoperirii unor niveluri tot mai profunde de experienta – potentialul de autoimplinire zavorat in launtrul tuturor . Numai ceea ce se afla in launtrul nostru conteaza .

Scopul terapiei de familie enuntate de V.Satir include trei schimbari in sistemul familiei (1972 ) :

1. fiecare membru al familiei sa devina in stare d ea relata congruent, complet si onest ceea ce vede si aude, simte si gandeste despre el insusi si ceilalti , in prezenta celorlalti . Cu alte cuvinte , fiecare trebuie sa fie el insusi in prezenta si la adresa celorlalti ;

2. fiecarei persoane din familie trebuie sa i se adreseze si sa se raporteze la ea in termenii unicitatii sale, asa incat deciziile sa se poata lua mai curand prin explorare si negociere , decat in termeni de putere ;

3. diferentele intre persoane trebuie sa fie constientizate in familie si folosite cu „ crestere” .

Cand metodele experentiale se aplica orientat spre familie ca sistem si nu spre indivizi asmablati intamplator intr-un grup familial, scopul cresterii individuale fuzioneaza cu scopul realizarii unei puternice coeziuni ( unitati ) familiale .

Practica lui C.Whitaker intruchipeaza intr-o maniera ineditaacest scop dual. Potrivit conceptiei lui, cresterea personala necesita integrarea familiala si viceversa. Simtul apartenentei la familie si libertatea individuala se interconditioneaza , „ merg mana in mana ” Astfel, adeseori este necesar sa se realizeze o mai mare apropiere intre parinti din punct de vedere emotional pentru a facilita plecarea copiilor de acasa ( „ desprinderea de cuib „ ) , intrucat multi copii nu o pot face daca nu simt ca parintii lor pot fi fericiti si fara ei.

Dobandirea autonomiei personale presupune , asadar satisfacerea nevoii de apartenenta, unitate si echilibru emotional, familial.

Pe langa scopul general al cresterii creativitatii familiei si fiecarui membru al sau, terapeutii experentiali incearca , de asemenea sa ajute fiecare familie sa-si rezolve propriile probleme particulare , „lucrand” asupra acestora. Dar aceasta munca este realizata cu o minima conceptualizare sistemica ori planificare( anticipare ) . De fapt, multe dintre scopuri pot fi inconstiente in timpul terapiei si pot fi constientizate numai printr-o retrospectiva . ( Napier, 1977 )

Terapia experentiala include elemente RATIONALE si NON-RATIONALE. Primele sunt necesare pentru a promova constientizarea si intelegerea, celelalte pentru a creste spontaneitatea si sinceritatea.

Exprimarea constienta a potentialurilor interne ( aspecte, fantezii, impulsuri ) ii priveaza pe oameni de influentele lor patogene si le elibereaza forta de viata . Rezultatul acestei cresteri a constientizarii este o reintegrare a partilor reprimate sau deposedate ale SINELUI .

Cei mai multi experientialisti accentueaza latura afectiva a naturii umane :

• creativitatea

• spontaneitatea

• abilitatea de a se juca

Whitaker accentueaza asupra valorii experientei „ de dragul ei insasi ”, intreaga terapie fiind un proces de extindere a experientei care conduce, in conceptia lui, catre crestere. Noua experienta traita de familie in timpul terapiei se considera ca rupe confluentele subterane, distruge expectatiile rigide si deblocheaza c onstientizarea – toate acestea favorizand individuatia ( Kaplan si Kaplan, 1978 ).

Alti autori isi propun ca scopuri terapeutice cresterea simtului competentei, a starii de bine si autoaprecierii ( F.si B.Duhl, 1981 ).

Cei mai multi terapeuti ai familiei sustin ca o sensibilitate sporita si o mai buna maturizare a indivizilor servesc scopul mai general al T.F. – intensificarea functionalitatii familiei .

Se presupune ca familiile ajung in tratament pentru ca sunt incapabile sa fie deschise si de aceea incapabile de individuatie ( Whitaker, 1976 ) . Ajutand menbrii familiei sa-si recapete propriul lor potential de experimentare se crede ca ei sunt ajutati sa-si recapete capacitatea de a se ingriji unul de celalalt .

Preview document

Consiliere familială și de cuplu - Pagina 1
Consiliere familială și de cuplu - Pagina 2
Consiliere familială și de cuplu - Pagina 3
Consiliere familială și de cuplu - Pagina 4
Consiliere familială și de cuplu - Pagina 5
Consiliere familială și de cuplu - Pagina 6
Consiliere familială și de cuplu - Pagina 7
Consiliere familială și de cuplu - Pagina 8
Consiliere familială și de cuplu - Pagina 9
Consiliere familială și de cuplu - Pagina 10
Consiliere familială și de cuplu - Pagina 11
Consiliere familială și de cuplu - Pagina 12
Consiliere familială și de cuplu - Pagina 13
Consiliere familială și de cuplu - Pagina 14
Consiliere familială și de cuplu - Pagina 15
Consiliere familială și de cuplu - Pagina 16
Consiliere familială și de cuplu - Pagina 17
Consiliere familială și de cuplu - Pagina 18
Consiliere familială și de cuplu - Pagina 19
Consiliere familială și de cuplu - Pagina 20
Consiliere familială și de cuplu - Pagina 21
Consiliere familială și de cuplu - Pagina 22
Consiliere familială și de cuplu - Pagina 23
Consiliere familială și de cuplu - Pagina 24
Consiliere familială și de cuplu - Pagina 25
Consiliere familială și de cuplu - Pagina 26
Consiliere familială și de cuplu - Pagina 27
Consiliere familială și de cuplu - Pagina 28
Consiliere familială și de cuplu - Pagina 29
Consiliere familială și de cuplu - Pagina 30
Consiliere familială și de cuplu - Pagina 31
Consiliere familială și de cuplu - Pagina 32
Consiliere familială și de cuplu - Pagina 33
Consiliere familială și de cuplu - Pagina 34
Consiliere familială și de cuplu - Pagina 35
Consiliere familială și de cuplu - Pagina 36
Consiliere familială și de cuplu - Pagina 37
Consiliere familială și de cuplu - Pagina 38
Consiliere familială și de cuplu - Pagina 39
Consiliere familială și de cuplu - Pagina 40
Consiliere familială și de cuplu - Pagina 41
Consiliere familială și de cuplu - Pagina 42
Consiliere familială și de cuplu - Pagina 43
Consiliere familială și de cuplu - Pagina 44
Consiliere familială și de cuplu - Pagina 45
Consiliere familială și de cuplu - Pagina 46
Consiliere familială și de cuplu - Pagina 47
Consiliere familială și de cuplu - Pagina 48
Consiliere familială și de cuplu - Pagina 49
Consiliere familială și de cuplu - Pagina 50
Consiliere familială și de cuplu - Pagina 51
Consiliere familială și de cuplu - Pagina 52
Consiliere familială și de cuplu - Pagina 53
Consiliere familială și de cuplu - Pagina 54
Consiliere familială și de cuplu - Pagina 55
Consiliere familială și de cuplu - Pagina 56
Consiliere familială și de cuplu - Pagina 57
Consiliere familială și de cuplu - Pagina 58
Consiliere familială și de cuplu - Pagina 59
Consiliere familială și de cuplu - Pagina 60
Consiliere familială și de cuplu - Pagina 61
Consiliere familială și de cuplu - Pagina 62
Consiliere familială și de cuplu - Pagina 63
Consiliere familială și de cuplu - Pagina 64
Consiliere familială și de cuplu - Pagina 65
Consiliere familială și de cuplu - Pagina 66
Consiliere familială și de cuplu - Pagina 67

Conținut arhivă zip

  • Consiliere Familiala si de Cuplu.doc

Alții au mai descărcat și

Psihoterapia Anxietății Generalizate cu Atacuri de Panică

Atacul de panica este o perioada discreta in care exista debutul brusc al unei aprehensiuni, frici sau terori intense, asociate adesea cu senzatia...

Stiluri de Comunicare și Stima de Sine în Cuplu

Introducere Comunicarea reprezintă un foarte mare avantaj de a menţine mult timp intensitatea unei relaţii. În lipsa ei, când in relaţia...

Anxietatea si Stima de Sine

INTRODUCERE Teama, în doze moderate, creşte acuitatea perceptivă, capacitatea de concentrare a atenţiei, face ca gândirea să fie mai clară şi mai...

Influențe ale relației terapeut-pacient

INTRODUCERE Lucrarea de faţă tratează relaţia dintre terapeut şi pacient, obiectivele terapiei şi face o diferenţiere a relaţiei dintre pacient şi...

Referat Psihoterapie - Psihoterapia Centrata pe Client

Orientarea psihoterapeutica centrata pe persoana a fost fundamentata de Carl Ransom Rogers (1902-1987) sub numele de terapie non-directiva,...

Psihoigiena mintală a cuplului

Experiența iubirii este un proces de maturizare a personalității, de dobândire a forței și libertății interioare, de autoîmplinire. Experiența...

Model de consiliere pe baza studiului de caz

Introducere Noțiuni: Concubinaj, concubinaje, s.n. Convieţuire a unui bărbat cu o femeie fără îndeplinirea formelor legale de căsătorie;...

Stima de Sine Echilibrată - Premisa unei Vieți Normale

Stima de sine reprezintă modul în care ne evaluăm pe noi înşine în raport cu propriile aşteptări şi cu ceilalti şi este direct proporţională cu...

Te-ar putea interesa și

Divorțul și Cauzalitatea Acestuia

INTRODUCERE Starea actuală a societăţii îl determină pe fiecare membru al ei să reflecteze adânc asupra schimbărilor ce se produc atât în...

Conflicte de Cuplu

Introducere Conflictul este un fenomen complex care se poate întâlni în orice domeniu al vieţii umane, de aici rezultă şi gama largă de conflicte...

Tulburarea Afectivitatii cu Deficit de Atentie

ARGUMENT În ultimii ani s-a vorbit şi s-a scris mult despre copiii hiperactivi, cărora li se asociază deficitul de atenţie. De asemenea, este...

Profilul de Personalitate și Psihodiagnoză la Adolescenții Depresivi Formă Ușoară sau Severă

ARGUMENT În alegerea temei propuse pentru aceasta lucrare, au fost determinante câteva motive care au constituit un temei al reflecţiei şi...

Divorțul - măsuri de prevenire și combatere a efectelor negative asupra copiilor

INTRODUCERE Starea actuală a societății îl determină pe fiecare membru al ei să reflecteze adânc asupra schimbărilor ce se produc atât în...

Plan de intervenție la vârstnici

Bătrâneţea este starea ce caracterizează o grupă de vârstă particulară, cea a persoanelor de peste 60 de ani (Fontaine 2008 apud Batran, D., 2010)....

Asociații și Fundații pentru Copiii cu Nevoi Speciale

de Voluntariat Iasi - Fundatia Serviciilor Sociale Bethany Str Fulger, nr 11, cod 700301 Tel: 0232-278-535 Mob: 0722-456-359...

Calitatile Implicate in Rolurile Asistentului Social

Calitatile implicate in rolul asistentului social Profesia de asistent social (comform C.O.R.) : 346001 Acorda consultatii asupra problematicii...

Ai nevoie de altceva?