Consilierea Copiilor și Adolescenților cu Tulburări Psihosomatice

I. 1. Tulburarea psihosomatica

Termenul de tulburare psihosomatica se aplica atunci când o boala fizica este cauzata sau agravata de factori psihici. La copii si adolescenti cele mai frecvente sunt astmul si diabetul

Factorii psihici induc o serie de modificari fiziologice, reversibile sau ireversibile, în care este afectata functionarea unui organ. Daca factorii psihici (ex. stresul) actioneaza o perioada mai îndelungata pot aparea probleme organice (ex. ulcerul). Aceste consecintele organice se produc mai ales pe fondul unor predispozitii genetice, constitutionale sau de mediu. Factorii psihici care produc cel mai frecvent modificari fiziologice sunt stresul si anxietatea. Declansarea bolii la un anumit moment este determinata de interactiunea complexa dintre factorii psihici, bilologici si de mediu. De exemplu, evenimente stresante de viata cum sunt decesul unui parinte, schimbarea locuintei, divort, pot declansa sau precipita bolile.

I. 2. Reprezentarea mentala a bolii

În 1989 Leventhal si colaboratorii sai dezvolta modelul cognitiv al bolii. Acesta subliniaza importanta reprezentarii mentale a bolii pentru adaptarea la situatie dar si în prevenirea acesteia. Convingerile despre boala pot fi organizate în cinci dimensiuni:

1. Identitatee: recunoasterea semnelor, simptomelor, numelui bolii

2. Cauzalitate: perceptia posibililor faori care au declanssat boala (acut sau cronic)

3. Evolutie: perceptia duratei bolii

4. Consecinte: perceptia efectelor bolii în plan fizic, social, economic si emotional

5. Curabilitate: perceptia gradul în care boala este vindecabila si controlabila

Cercetarile realizate în domeniu atesta faptul ca reprezentarea cognitiva a bolii este un predictor semnificativ al recuperarii din boala si al reintegrarii sociale. Cu cât reprezentarea mentala a persoanei este mai apropiata de prototip (imagine si informatii acurate despre boala, furnizate de specialisti) cu atât adaptarea la boala este mai buna.

Un rol important în formarea reprezentarilor îl au influentele sociale si culturale. Reprezentarea cognitiva a bolii este rezultatul interactiunii dintre individ si mediul în care traieste. Altfel spus, atunci când ne reprezentam cancerul, sau oricare alta boala, suntem puternic influentati de informatiile vehiculate de cultura si în mediul social în care traim. Reprezentarea bolii variaza de la o cultura la alta si este în continua schimbare. Astfel, reprezentari diferite vor duce la reactii diferite în fata aceluiasi pericol.

Prin urmare, sursele de influenta ar putea fi experienta directa a bolii, experienta din familie, a prietenilor, din mass-media, sau experienta cu cadrele medicaleÎn scopul unei adaptari eficiente la boala profesionistii trebuie sa fie constienti de modul în care copiii si adolescentii îsi reprezinta boala, sa restructureze informatiile gresite despre boala si sa ofere informatii adecvate nivelului de întelegere al copilului.

Modul în care boala este perceputa este relevant pentru întelegerea reactiilor si a formei de coping cu boala. Psihiatrul canadian Lipowski (1987) identifica câteva semnificatii atribuite bolii de catre o persoana (Baban, 2002).

- Boala ca experienta umana fireasca - copilul accepta boala ca o experienta de viata prin care trebuie sa treci si sa faci fata; în general, o astfel de interpretare duce la ajustari active, flexibile, rationale.

- Boala ca inamic - copilul percepe boala ca pe o „invazie”, ca pe o forta inamica care a „cucerit” organismul. O astfel de interpretare poate declansa fie frica si anxietate fie furie si revolta. În primul caz, atitudinea copilului poate fi de resemnare si capitulare, iar în cel de-al doilea, de mobilizare a resurselor pentru a lupta cu boala.

- Boala ca pedeapsa – boala poate fi perceputa ca fiind o pedeapsa dreapta, meritata datorita faptului ca nu a fost cuminte.

Copilul poate adopta o atitudine plina de stoicism, chiar de umilinta. Daca boala este perceputa ca o pedeapsa nemeritata, furia si revolta pot sa devina trairile emotionale preponderente si sa complice lupta împotriva bolii.

- Boala ca esec - unii pacienti percep boala ca un semn de slabiciune personala, de care se simt jenati. Prin urmre vor încerca sa ascuna boala. Pentru acestia confruntarea cu situatia de „slabiciune” este atât de dureroasa încât, uneori asi neaga boala. În consecinta, se comporta ca si cum nimic nu s-ar fi întâmplat.