Cursuri Psihologie

10.1. TEORII EXPLICATIVE ÎN MOTIVAłIE

Conceptul de motivatie (Carver & Scheier, 2008, pp. 74-76)

- Trebuinta – stare de dezechilibru – nu este neapărat constientizată; are directie (apropiere /

evitare), intensitate, specificitate si periodicitate

- Motivul – cluster de cognitii cu rezonantă afectivă organizat în jurul unor trăiri preferate si a

unor scopuri

- Presiune externă – conditii care declansează dorinta de a obtine sau evita ceva

Fig. 10.1. Relatia dintre componentele motivatie si comportament

Traditii în studiul motivatiei (Derlega et al., 2005, cap. 6)

- Trei directii de studiu – modele teoretice diferite, în functie de viziunea despre rolul motivatiei

o Modelul împlinirii – comportamentul este orientat spre împlinirea potentialului uman

de fericire (happyness) si control (mastery)

o Modelul conflictului – comportamentul este orientat spre satisfacere trebuintelor

o Modelul mentinerii – comportamentul este orientat înspre mentinerea consistentei –

determinat de ce am învătat în trecut si ce asteptăm de la viitor.

- Modelul împlinirii – viziune optimistă asupra naturii umane

o Teorii traditionale – Maslow si Rogers

o Psihologia pozitivă – Seligman, Csikszentmihaly – comută orientarea de la patologic

la aspectele pozitive ale functionării psihice – fericire, stare de bine (majoritatea

oamenilor sunt sănătosi si fericiti)

o Teoria autodeterminării (Deci & Ryan) – motivatia este orientată spre dezvoltarea

capacitătii de functionare în lume si de stăpânire (control) al mediului

- Individul caută activităti cu semnificatie, plăcute intrinsec, chiar dacă nu

există recompense sau constrângeri externe

- Teoriile conflictului – viziune pesimistă asupra naturii umane

o Teorii traditionale – Freud si o parte din neopsihanalisti

o Oamenii sunt dominati de instincte – acest grup de teorii au fost puternic influentate

de teoria lui Darwin despre evolutie

o Motivatia este orientată înspre satisfacerea nevoilor instinctuale

Trebuintă

Presiune

Motiv Comportament

2

o În procesul de satisfacere a a cestor nevoi, individul întră în conflict cu

constrângerile realitătii sau cu constrângerile sociale

o Există conflicte intrapsihice, între motive antagoniste (Fromm)

o Psihologia evolutionistă afirmă cu cele mai puternice instincte sunt legate de

reproducere si supravietuire si că ele s-au consolidat ca efect al selectiei naturale si

al evolutiei

o Competitia pentru resurse are loc într-un mediu ostil, cu resurse limitate si semeni

competitori

o Evolutia a modelat acele instincte (mecanisme de rezolvare a unor probleme

adaptative) care sunt utile supravietuirii individului si speciei

o Aceste mecanisme nu sunt neapărat constiente

o Întrucât supravietuirea se face în grupuri, motivele de bază includ si pe cele care

reglează functionarea individului în grup.

- Teoriile consistentei

o Accent pe influenta formativă a FB din lumea externă asupra individului

o Principalii reprezentanti: Skinner, Mischel, Bandura, Kelly, Festinger, Lecky,

Aronson

o Experientele trecute sunt baza expectantelor pentru efecte ale actiunilor viitoare

o Viata este o încercare extensivă de a mentine consistenta cu asteptările învătate

o Teoriile consistentei includ teoriile învătării (adaptarea se bazează pe experientă) si

pe cele cognitive (individul este văzut ca un rezolvitor de probleme, ocupat să

reducă inconsistentele între gânduri, sentimente / emotii si comportamente

o Expectantele sunt modelate de mediu (ce ai voie si ce nu ai voie sa faci)

o Festinger si Aronson: trăirea disonantei este neplăcută – oamenii sunt motivati să

reducă disonanta si să sporească consistenta

o Disonanta este legată de decizii, integrarea informatiilor noi în sisteme de

cunostinte preexistente, de justificarea unor actiuni

10.2. MODELE TEORETICE ALE MOTIVAłIEI

(Carver & Scheier, 2008, p. 78 si u.; Vallerand, 1993, cap 6)

Motivatia de realizare (Murray, McClelland, Atkinson)

- a face lucrurile bine, a depăsi obstacole, a se bucura în caz de succes, a se supăra în caz de

esec

- existe diferente individual în privinta nivelului motivatiei de realizare

o indivizi cu MR ridicată - preferă sarcinile de dificultate medie

- persistă în sarcinile cu dificultate medie mai mult decât în cele cu dificultate

ridicată sau scăzută

o indivizi cu MR scăzută preferă fie sarcini foarte dificile, fie sarcini foarte usoare

- pe cele dificile le rezolvă usor, pe cele grele nu, dar aceasta nu le afectează

reputatia

o sarcina de dificultate medie dă informatii mai clare despre abilitatea de a face decât

cele usoare (oricine le poate face) sau cele grele (nimeni nu le poate face)

o sarcina de dificultate medie diferentiază mai bine între indivizi în privinta abilitătii

(cei cu MR ridicată sunt mai interesati să le afle decât cei nu MR scăzută)

- MR ridicată este un predictor bun pentru dezvoltarea economică a unei societăti

- La nivelul indivizilor în functii de conducere, MR ridicată nu este neapărat un predictor al

performantei: succesul unui sef nu depinde de propria lui abilitate în sarcină, ci de cea a

subalternilor – seful tinde să devină tiranic si aceasta scade productivitatea muncii subalternilor

- Motivatia de realizare este canalizată diferit (ca domniu) de femei si de bărbati.