Introducere în Psihologie

Curs
7.3/10 (6 voturi)
Domeniu: Psihologie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 60 în total
Cuvinte : 43081
Mărime: 153.11KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Adrian Opre
UNIVERSITATEA “BABES-BOLYAI” CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE PSIHOLOGIE SI STIINTELE EDUCATIEI SECTIA PSIHOLOGIE ÎNVATAMÂNT LA DISTANTA

Cuprins

Capitolul 1

Drumul spre statutul de stiinta al psihologiei; problematica ei actuala

1.1. Psihologia si simtul comun

1.2. Trecut lung, istorie scurta

1.3. Problema legitatii în psihologie

Capitolul 2

Metode de cercetare în psihologie

2.1. Problema cunoasterii psihologice

Capitolul 3

Procesele senzoriale

3.1. Conceptul de senzatie

3.2. Principalele caracteristici si legitatile generale ale senzatiilor

3. 3. Conceptul de perceptie si caracterizarea principalelor sale particularitati

3. 4. Perceptia ca proces

3. 5. Formele perceptiilor

Capitolul 4

Atentia

4.1. Caracterizarea generala a atentiei

4.2. Modele fiziologice ale atentiei

4.3. Teoria filtrului si atentia selectiva

4.4. Neurochimia atentiei si unele trasaturi de personalitate

4.5. Atentia, vigilenta si activitatile informationale

4.6. Însusirile atentiei

Capitolul 5

Limbajul

5.1. Conceptul de limbaj

5.2. Neurofiziologia limbajului

5.3. Repere psihogenetice în dobândirea limbajului

5.4. Formele si functiile limbajului

Capitolul 6

Gândirea

6.1. Caracterizarea generala a gândirii

6.2. Rationamentul

6.3. Rezolvarea de probleme

Capitolul 7

Stadiile dezvoltarii psihice la copil si adolescent

7.1. Principiul dezvoltarii în psihologie

7.2. Caracterul stadial al dezvoltarii psihice

7.3. Adolescenta: particularitatile dezvoltarii fizice

7.4. Stadiile dezvoltarii intelectuale

Modul 1

Extras din document

DRUMUL SPRE STATUTUL DE STIINTA AL PSIHOLOGIEI; PROBLEMATICA EI ACTUALA

1.1. PSIHOLOGIA SI SIMTUL COMUN

Fiecare stiinta cerceteaza o clasa sau categorie de fenomene care formeaza obiectul ei specific. Din studierea acestor fenomene desprinde legi sau regularitati, asupra lor propune clasificari, modele descriptive si conceptuale, ipoteze explicative, precum si metode de investigatie precise în masura sa duca la stapânirea treptata a faptelor. Acesta este si cazul psihologiei care are drept obiect studiul fenomenelor psihice. În prima aproximatie stiinta este cunoasterea adunata în sistem.

Constatând dificultatea pe care o încearca psihologul, croindu-si drum în labirintul complicat al conduitei umane, un manual de profil [10, p. XII] noteaza ca alaturi de cercetatorul psiholog se afla în acelasi labirint oamenii de fiecare zi, care încearca sa înteleaga propria conduita, efectueaza experiente si observatii spontane, neintentionate, dar cu valoare informativa. Psihologul profesionist supune afirmatiile si ipotezele sale probei experimentale si analizei stiintifice, luând în considerare experienta cotidiana ca instanta de verificare si ca sursa de exemple cu valoare de ilustrare. Însesi problemele psihologiei au aparut ca o decantare treptata din datele simtului comun.

De fapt, ca preocupare practica, în sensul cunoasterii de sine si de altul, psihologia a aparut odata cu omul, cu dezvoltarea contactelor interumane. “Din actiunea omului asupra omului - arata V. Pavelcu [15, p. 166] - s-a nascut reflexia asupra scopurilor urmarite, a mijloacelor folosite si a rezultatelor obtinute”. În chip firesc, oamenii nu au asteptat constituirea unei stiinte psihologice pentru a-si pune întrebari cu privire la viata sufleteasca, la modul de comportare al semenilor, la însusirile lor personale. Din raspunsurile date la asemenea întrebari s-a nascut o psihologie empirica, fixata si transmisa mai întâi pe cale orala, în care se condenseaza opinii si observatii ocazionate de viata cotidiana. În limba, în folclor se întâlnesc locutiuni, proverbe, zicale etc., care consemneaza notatii psihologice validate de o îndelungata experienta.

Alaturi de aceasta psihologie poporana - cum o numeste T. Herseni [9] - care este creata de popor, fiind anterioara si paralela stiintei, s-a dezvoltat o psihologie prestiintifica presarata în scrieri literare sau sistematizata în operele moralistilor, ale filosofilor etc. . În scrieri cu caracter literar se întâlnesc analize reusite ale vietii afective, apoi portrete individuale sau colective, se acrediteaza tipologii. Specialitatea moralistului este aceea de a se apleca asupra conduitei umane, de a-i descifra motivele ascunse sau explicite - deci de a face analiza psihologica si de a formula judecati asupra comportamentului. De asemenea, prin natura preocuparilor sale, filosoful a supus analizei si fenomenele psihice alaturi de alte forme de existenta. De altfel, ca si alte discipline, înainte de a deveni o stiinta autonoma, psihologia a facut parte integranta din corpul filosofiei, activitatea psihica fiind obiect al reflexiei filosofice.

În jumatatea a doua a secolului trecut, psihologia devine o ramura de sine statatoare a stiintei. Prima lucrare cu caracter stiintific în acest domeniu – ceea ce a însemnat studierea unor fapte psihice cu mijloace precise – a aparut în 1860 si apartine lui Th. Fechner, care a fost mai întâi medic, apoi fizician. Lucrarea se intituleaza Elemente de psihofizica (Elemente der Psychophysik) si studiaza, în principal, raportul dintre modificarile stimulului fizic si variatiile corespunzatoare în planul senzatiei. Aceste prime experiente au fost sistematizate într-o lege matematica, numita legea psihofizica, în care se formuleaza raportul dintre modificarile senzatiei (S) în functie de marimea stimulului extern (I).

În anul 1879, la Leipzig (în Germania), lua fiinta primul laborator, institut de psihologie din lume – creat de W. Wundt – în cadrul caruia s-au format pionierii psihologiei experimentale pe diferite meridiane ale globului, inclusiv cei din România. Impulsul dat cercetarii psihologice de catre scoala lui Wundt s-a resimtit pretutindeni desi primele laboratoare apar în diverse tari la date diferite: în Africa, primul laborator modern se înfiinteaza în 1968 (în Zambia) s.a.m.d..

În perioada prestiintifica a psihologiei – în pofida drumului în zigzag – s-au acumulat unele achizitii segmentare, s-au prefigurat unele generalizari empirice, s-au condensat observatii la nivelul simtului comun.

Surse ale cunoasterii psihologice se afla în întreg câmpul culturii. Spicuim câteva exemple. În lumea legendelor – arata V. Pavelcu 15] – putem gasi dovezi de finete si patrundere în adâncurile fiintei umane. O legenda cretana, de exemplu, ne descrie un episod din urmarirea atenianului ingenios Dedal, de catre regele Cretei, Minos. Ajuns în Sicilia, Minos ofera regelui sicilian Cocalos sa rezolve o problema: a trece n fir printr-o cochilie de melc, fara a o sparge. Minos stia ca problema nu era accesibila regelui Cocalos si ca numai istetul Dedal detinea cheia rezolvarii. Dezlegarea efectiva a problemei de catre Cocalos I-a permis regelui Minos sa identifice ascunzisul celui urmarit. Este o prefigurare a testului de inteligenta.

Moralistul francez La Bruyere, în cartea sa “Caracterele sau moravurile acestui secol” (aparuta în 1688) anticipeaza parca ideea distributiei gaussiene a aptitudinilor umane: “Vedem putini oameni cu totul stupizi si greoi; vedem si mai putini care sa fie sublimi si exceptionali. Omul comun pluteste între aceste doua extreme. Intervalul este umplut de marele numar de talente obisnuite”.

Tot asa în maxime si aforisme, formulate de moralisti si gânditori, se ofera contemporanilor “oglinzi” în care sa se regaseasca sau imagini pe care sa le respinga. “În jurul acestor maxime – spune Lanson [11] – fiecare dintre noi îsi poate distribui experienta sa , sa devina constient de ea, si orânduind-o, s-o pregateasca pentru a fi folosita”.

Se pune întrebarea daca exista o continuitate între cunoasterea comuna si stiinta psihologica? Fara îndoiala, exemplele citate devin relevante, capata caracterul de text psihologic ca atare numai privite prin grila de concepte pe care le vehiculam astazi, deci printr-o “lectura moderna”. Exista înca teme de psihologie, care se mai afla în vecinatatea imediata a simtului comun. Se porneste în cazul acesta, în cerecetare, de la notiuni în acceptia simtului comun, se initiaza o experienta sau observatie sistematica pe baza unei idei/ipoteze si se verifica apoi rezultatele în practica, ceea ce aduce o distantare de simtul comun. Ceea ce caracterizeaza spiritul stiintific modern este – dupa G. Bachelard – detasarea de simtul comun. Atunci când scriitorul, de pilda, înfatiseaza în chip reusit un fenomen psihic – un sentiment etc. – el nu face stiinta si nu-si asuma o atare pretentie. Materialul descrierii sale trebuie luat în considerare de catre psiholog, dar scriitorul nu-si propune explicatia cauzala si nici dezvaluirea legitatii – note care tin de domeniul stiintific. Nu se poate estompa trecerea de la un plan la altul pâna la deplina continuitate, nu se poate confunda demersul stiintific cu cel pur empiric, trebuie facuta o separatie clara. Altfel, dizolvam psihologia într-un câmp cu limite foarte vagi, în defavoarea disciplinei însasi.

1.2. TRECUT LUNG, ISTORIE SCURTA

Se poate pune întrebarea, de ce s-a constituit atât de târziu psihologia ca stiinta?

Preview document

Introducere în Psihologie - Pagina 1
Introducere în Psihologie - Pagina 2
Introducere în Psihologie - Pagina 3
Introducere în Psihologie - Pagina 4
Introducere în Psihologie - Pagina 5
Introducere în Psihologie - Pagina 6
Introducere în Psihologie - Pagina 7
Introducere în Psihologie - Pagina 8
Introducere în Psihologie - Pagina 9
Introducere în Psihologie - Pagina 10
Introducere în Psihologie - Pagina 11
Introducere în Psihologie - Pagina 12
Introducere în Psihologie - Pagina 13
Introducere în Psihologie - Pagina 14
Introducere în Psihologie - Pagina 15
Introducere în Psihologie - Pagina 16
Introducere în Psihologie - Pagina 17
Introducere în Psihologie - Pagina 18
Introducere în Psihologie - Pagina 19
Introducere în Psihologie - Pagina 20
Introducere în Psihologie - Pagina 21
Introducere în Psihologie - Pagina 22
Introducere în Psihologie - Pagina 23
Introducere în Psihologie - Pagina 24
Introducere în Psihologie - Pagina 25
Introducere în Psihologie - Pagina 26
Introducere în Psihologie - Pagina 27
Introducere în Psihologie - Pagina 28
Introducere în Psihologie - Pagina 29
Introducere în Psihologie - Pagina 30
Introducere în Psihologie - Pagina 31
Introducere în Psihologie - Pagina 32
Introducere în Psihologie - Pagina 33
Introducere în Psihologie - Pagina 34
Introducere în Psihologie - Pagina 35
Introducere în Psihologie - Pagina 36
Introducere în Psihologie - Pagina 37
Introducere în Psihologie - Pagina 38
Introducere în Psihologie - Pagina 39
Introducere în Psihologie - Pagina 40
Introducere în Psihologie - Pagina 41
Introducere în Psihologie - Pagina 42
Introducere în Psihologie - Pagina 43
Introducere în Psihologie - Pagina 44
Introducere în Psihologie - Pagina 45
Introducere în Psihologie - Pagina 46
Introducere în Psihologie - Pagina 47
Introducere în Psihologie - Pagina 48
Introducere în Psihologie - Pagina 49
Introducere în Psihologie - Pagina 50
Introducere în Psihologie - Pagina 51
Introducere în Psihologie - Pagina 52
Introducere în Psihologie - Pagina 53
Introducere în Psihologie - Pagina 54
Introducere în Psihologie - Pagina 55
Introducere în Psihologie - Pagina 56
Introducere în Psihologie - Pagina 57
Introducere în Psihologie - Pagina 58
Introducere în Psihologie - Pagina 59
Introducere în Psihologie - Pagina 60

Conținut arhivă zip

  • Introducere in Psihologie.doc

Alții au mai descărcat și

Aspiratia profesionala si sistemul de valori la adolescenti

ARGUMENT Structura si afirmarea personalitatii umane reprezinta un proces amplu, complex, cu numeroase determinari, în care sistemul aspirational...

Bariere de Comunicare in Stresul Posttraumatic la Copilul Institutionalizat - Masuri de Contracarare

Introducere Societatea contemporană este caracterizată de două tendinţe contradictorii, pe deoparte mediul social protejează individul, iar pe de...

Agresivitatea - Forma de Adaptare si Contra-Reactie la Frustrare la Copiii Institutionalizati de Varsta Scolara Mica

INTRODUCERE Societatea asigură individului cadrul dezvoltării personalităţii sale, modele de gândire ( mentalităţi ) şi de comportament, relaţii...

Eul si Imaginea de Sine - Studiu Aplicativ Aprofundat

INTRODUCERE Omul trăieşte într-u mister şi relevare afirma filosoful român Lucian Blaga.Cu cât încercăm să descoperim lucruri inedite despre noi...

Studiu de Caz ca si Metoda de Cercetare Stiintifica

ASPECTE TEORETICE: Tulburarea anxioasa Tulburarile anxioase reprezinta o suita de tulburari psihice cu o pondere importanta in randul populatiei...

Modalități Atitudinale în Bâlbâiala Școlarilor

Argument Întrucât limbajul detine rolul primordial în stabilirea relatiilor sociale, se impune necesitatea investigãrii si cunoasterii...

Senzatiile, Perceptiile, Reprezentarile, Gandirea, Memoria si Imaginatia

Senzatiile,perceptiile,reprezentarile, gândirea,memoria si imaginatia 1. Senzatiile Senzatia - proces psihic cognitiv elementar prin intermediul...

Teoria Inteligențelor Multiple a lui Gardner

Howard Gardner, psiholog care activeaza în domeniul psihologiei stadiale, a formulat o teorie cu privire la natura inteligentei, care vine în...

Ai nevoie de altceva?