Extras din curs
Boala psihica este inerenta conditiei umane. Ea a putut fi observata datorita normelor de convietuire sociala. Conceptia despre lume si viata a unei societati a influentat conceptia asupra bolii psihice si implicit atitudinea fata de cei bolnavi. Astfel, în perioade dominate de conceptia umanista se remarca o atitudine progresista rationala în timp ce în perioade în care predomina conceptia spirituala, apare o atitudine lipsita de întelegere, irationala si de oprimare a bolnavului psihic.
Unele cercetari arheologice au scos la iveala cranii trepanate, datând chiar din neolitic, evident conceptul de boala psihica nu era în acea perioada nu era cunoscut. (Trepanatia e acea operatiune medicala de deschidere a cutiei craniene pentru a putea permite îndepartarea unui proces patologic în cazul operatiilor pe creier).
Elemente privitoare la bolile psihice si la tratarea lor sunt consemnate în unele tratate de medicina asiatice. În afara acestor culturi predomina conceptia posedarii care reprezinta credinta patrunderii în corpul uman sau a actionarii din afara acestuia a unui spirit malefic care putea fi alungat doar de vraci sau amulete uneori însotite de administrarea unei substante de natura vegetala, animala sau minerala. Aceasta conceptie a posedarii îsi are originea în medicina ebraica. Datorita doctrinei crestine ea s-a raspândit în Europa dar si în alte continente, reminiscente ale unei asemenea credinte gasindu-se pâna în vremurile noastre.
Psihiatria stiintifica a antichitatii
Medicina sacerdotala a templelor lui Esculap împreuna cu filosofia elena au reprezentat factorii care au condus la saltul spre medicina stiintifica a scolii lui Hipocrat.
Dovezi:
- Alcmenon considera drept centru receptor al senzatiilor creierul si nu inima cum considerau ceilalti.
- Leucip formuleaza principiul cauzalitatii care spune :”Nimic nu se petrece în absenta cauzei, totul apare în virtutea necesitatii”. Acest principiu este preluat de Hipocrat si aplicat în medicina hipocratica si bineînteles în explicarea bolilor psihice. Astfel, Hipocrat spunea ca umorile explica sanatatea, boala si omul. În conceptia hipocratica boala este rezultatul deteriorarii creierului prin flegma sau bila.
Psihiatria medievala si renascentista
Din punct de vedere psihiatric, evul mediu este dominat de conceptia posedarii descrisa anterior. Stiinta medievala elena a fost asimilata de medicina araba si apoi transmisa Europei. Arabii au îmbogatit „Materia Medica” a lui Diascoride cu 200 de plante, unele având actiune asupra sistemului nervos. Arabii au folosit alcoolul obtinut prin fermentarea zaharului si au facut primele obsevatii clinice si experimente pe animale în scopul observarii efectelor diverselor substante chimice (incusiv a alcoolului) dar si în scopul descoperirii anitdotului lor. Tot arabii au organizat si primele spitale din Bagdad si Cairo si au fost primii care au emis si sustinut ideea influentei reciproce a somaticului cu psihicul.
În secolul al IX-lea apare un tratat asupra melancoliei, de asemenea se înmultesc spitalele sub forma de azile si de adaposturi pentru pelerini si calatori. Acestea se aflau initial în incinta sau în imediata vecinatate a asezamintelor religioase. Renasterea reprezinta întoarcerea la cultura antichitatii greco-romane si începe astfel combaterea conceptiei posedarii.
Marinarii lui Columb aduc din America în Europa sifilisul si începe o noua perioada în patologia generala dar si cea psihiatrica.
Psihiatria moderna
Epoca moderna a psihiatriei începe cu PINEL. La sfârsitul secolului al XVIII-lea, acesta a desfacut lanturile alienatilor din Spitalul Bicetre si a repus problema bolii psihice în cadrul stiintei medicale. Perspectiva organica a bolilor psihice nu a fost însa suficienta. Totusi aceasta perspectiva organica si-a adus aportul la evolutia psihiatriei prin valorificarea si dezvoltarea studiilor biologice referitoare la ereditate, endocrinologie, anatomo-patologie, etc.
Contributii importante în aceasta perioada au avut LASEQUE, REGIS, etc.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Istoricul Psihiatriei.doc