Logică

ØCe este logica? Delimitarea obiectului de studiu

ØForma si continutul gândirii. Adevarul logic si adevarul material

ØProblematica logicii

ØImportanta studiului logicii

Denumirea de lo-gica pentru stiinta gândirii s-a impus prin scolile de du-pa Aristotel, în concurenta cu alte nume ca dialecti-ca sau canonica; întelesul de astazi este fixat de Alexandru din Aphrodisias (sec. al II-lea e.n.)

Termenul logica deriva din grecescul logos desemnând cuvânt, discurs, ratiune, rationalitate. Etimologic logica este stiinta rationarii (gândirii) corecte.

Ce înseamna a gândi, a rationa (corect) ? Însemna a corela informatii, a pune în relatie (legatura) doua sau mai multe judecati pentru a obtine o judecata noua. Cu alte cuvinte, a rationa, a face rationamente, înseamna a deriva o noua judecata (concluzie) în baza unor judecati anterioare (premise).

Sa luam câteva exemple:

Toate femeile sunt frumoase Toti barbatii sunt inteligenti

Ioana este femeie Ion este barbat

Ioana este frumoasa Ion este inteligent

cuvinte cheie

Ølogica

Øforma logica

Ølege de rationare

Daca acceptam premisele, suntem constrânsi sa acceptam concluzia. Cine ne constrânge? Ne constrânge structura, forma rationamentului, forma lui logica.

Sa analizam aceasta forma, utilizând anumite simboluri:

notam cu:

M= femei, (barbati)

P=frumoase, (inteligenti)

S= Ioana (Ion).

Forma rationamentului devine:

Toti M sunt P

S este M,

S este P.

Concluzia S este P rezulta cu necesitate din premisele enuntate, întrucât forma este corecta.

Sa luam un alt exemplu:

Toate femeile sunt frumoase Toti barbatii sunt inteligenti

Constanta este frumoasa Rex este inteligent

În cazul acestui exemplu, din cele doua premise nu mai rezulta cu necesitate nici o concluzie întrucât forma logica nu mai este corecta. Forma logica este corecta (valida) atunci când respecta legile de rationare. În cazurile de mai sus este vorba de o singura lege si anume aceea ca obiectul gândirii sa ramâna acelasi pe parcursul rationarii.

Putem conchide acum: logica este stiinta formelor (structurilor operatorii) gândirii corecte. Este, cel putin în acceptiunea clasica, o stiinta formala interesata doar de conditiile formale ale gândiri si nu de continutul material al componentelor rationamentului. În exemplele utilizate mai sus, corectitudinea logica a rationamentului este data de forma lui si nu de adevarul propozitiilor componente. Daca este adevarat ca toate femeile sunt frumoase este o chestiune ce tine de estetica, iar asertiunea privind inteligenta barbatilor tine de psihologie. Asertiunile respective sunt analizate de logician numai în ceea ce priveste posibilitatea lor logica. Este posibil logic ca toate femeile sa fie frumoase si este imposibil logic ca toate femeile frumoase sa nu fie frumoase. Posibilitatea ontica este conditionata de posibilitatea logica. Iata de ce la început a fost cuvântul, logosul.

Asa cum am constatat, corectitudinea logica sau validitatea rationamentului (inferentei) este data de structura sau forma gândirii, independent de adevarul sau falsitatea propozitiilor componente.

Corectitudinea logica (validitatea) este numita si adevar formal, iar adevarul propozitiilor este numit adevar material.

În cele ce urmeaza, vom folosi termenii de validitate pentru a desemna corectitudinea formala a rationamentului, iar termenul de adevar, pentru adevarul material al propozitiilor.

Într-un rationament valid, plecând de la premise adevarate se ajunge cu necesitate la concluzie adevarata. Daca plecam de la premise adevarate si ajungem la o concluzie falsa, atunci înseamna ca am rationat gresit, ca rationamentul este nevalid.

Sa mai luam un exemplu:

a) Daca toti X sunt Y, atunci toti Y sunt X

b) Daca toti X sunt Y, atunci unii Y sunt X

Adevar

Ø formal

Ø material

conditie

Ø formala

Ø materiala

Prima forma logica este incorecta (nevalida), iar a doua este corecta (valida), independent de continutul (material al) propozitiilor. Aceasta înseamna ca daca introducem în premisa formei b) continuturi materiale adecvate (propozitie adevarata), rezulta cu necesitate concluzie adevarata.

Certitudinea adevarului consecintei rationamentului are o dubla conditie:

a) conditia materiala = adevarul premiselor

b) conditia formala = corectitudinea sau validitatea rationamentului

Relatiile dintre adevarul propozitilor componente si validitatea rationamentului pot fi reflectate în tabelele urmatoare în care am notat, prin conventie, adevarul propozitiei cu 1, falsul ei cu 0, iar incertitudinea cu ?:

Tab.1

Premise Rationament Concluzie

1 Valid 1

1 Nevalid ?

0 Valid ?

0 Nevalid ?

Tab. 2

Premise Concluzie Rationament

1 1 ?

1 0 Nevalid

0 1 ?

0 0 ?