Logică

Curs
9.4/10 (5 voturi)
Domeniu: Psihologie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 91 în total
Cuvinte : 32576
Mărime: 147.68KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Lector drd. Mircea Marica

Cuprins

I. OBIECT SI PROBLEMATICA

1. Ce este logica ? Delimitarea obiectului de studiu;

2. Forma si continutul gândirii. Adevarul logic si adevarul material;

3. Problematica logicii. Logica generala si multiplele logici;

4. Utilitatea studiului logicii. Limitele gândirii, limitele limbii si limitele lumii.

ELEMENTE DE LOGICA DEDUCTIVA

II. PRINCIPII LOGICE

1. Legi si principii logice;

2. Principiul identitatii;

3. Principiul noncontradictiei;

4. Principiul tertului exclus;

5. Principiul ratiunii suficiente.

LOGICA TERMENILOR

III. TERMENII

1. Carcterizarea termenilor;

2. Structura si tipologia termenilor;

3. Raporturi între termeni;

4. Operatii constructive cu termeni;

IV. PROPOZITII ANALIZATE

4. Raporturile dintre propozitii; Patratul lui Boethius;

5. Propozitie si inferenta. Clasificarea inferentelor;

6. Inferente immediate;

7. Silogistica;

LOGICA PROPOZITIILOR NEANALIZATE

V. PROPOZITII COMPUSE

1. Caracterizarea propozitiilor compuse;

2. Definitia functiilor de adevar;

3. Legi logice propozitionale;

4. Relatii între propozitii compuse;

5. Reducerea operatoriilor;

6. Inferente ipotetice si disjunctive;

7. Metode de verificare a validitatii inferentelor;

8. Rationamente cu propozitii compuse.

VI. PROPOZITII COMPLEXE

1. Limbajul propozitiilor complexe;

2. Rationamente cu propozitii complexe.

VII. ELEMENTE DE LOGICA INDUCTIVA

1. Deductia si inductia în cunoastere;

2. Inductia completa, analogia, inductia amplificatoare;

3. Inductia stiintifica. Metode de cercetare inductiva;

4. Ipotezele stiintifice si verificarea lor.

VIII. TEORIA ARGUMENTARII

1. Demonstratia si regulile sale;

2. Argumentare, convingere si persuasiune;

3. Logic si psiho-logic în comunicare.

Extras din document

ØCe este logica? Delimitarea obiectului de studiu

ØForma si continutul gândirii. Adevarul logic si adevarul material

ØProblematica logicii

ØImportanta studiului logicii

Denumirea de lo-gica pentru stiinta gândirii s-a impus prin scolile de du-pa Aristotel, în concurenta cu alte nume ca dialecti-ca sau canonica; întelesul de astazi este fixat de Alexandru din Aphrodisias (sec. al II-lea e.n.)

Termenul logica deriva din grecescul logos desemnând cuvânt, discurs, ratiune, rationalitate. Etimologic logica este stiinta rationarii (gândirii) corecte.

Ce înseamna a gândi, a rationa (corect) ? Însemna a corela informatii, a pune în relatie (legatura) doua sau mai multe judecati pentru a obtine o judecata noua. Cu alte cuvinte, a rationa, a face rationamente, înseamna a deriva o noua judecata (concluzie) în baza unor judecati anterioare (premise).

Sa luam câteva exemple:

Toate femeile sunt frumoase Toti barbatii sunt inteligenti

Ioana este femeie Ion este barbat

Ioana este frumoasa Ion este inteligent

cuvinte cheie

Ølogica

Øforma logica

Ølege de rationare

Daca acceptam premisele, suntem constrânsi sa acceptam concluzia. Cine ne constrânge? Ne constrânge structura, forma rationamentului, forma lui logica.

Sa analizam aceasta forma, utilizând anumite simboluri:

notam cu:

M= femei, (barbati)

P=frumoase, (inteligenti)

S= Ioana (Ion).

Forma rationamentului devine:

Toti M sunt P

S este M,

S este P.

Concluzia S este P rezulta cu necesitate din premisele enuntate, întrucât forma este corecta.

Sa luam un alt exemplu:

Toate femeile sunt frumoase Toti barbatii sunt inteligenti

Constanta este frumoasa Rex este inteligent

În cazul acestui exemplu, din cele doua premise nu mai rezulta cu necesitate nici o concluzie întrucât forma logica nu mai este corecta. Forma logica este corecta (valida) atunci când respecta legile de rationare. În cazurile de mai sus este vorba de o singura lege si anume aceea ca obiectul gândirii sa ramâna acelasi pe parcursul rationarii.

Putem conchide acum: logica este stiinta formelor (structurilor operatorii) gândirii corecte. Este, cel putin în acceptiunea clasica, o stiinta formala interesata doar de conditiile formale ale gândiri si nu de continutul material al componentelor rationamentului. În exemplele utilizate mai sus, corectitudinea logica a rationamentului este data de forma lui si nu de adevarul propozitiilor componente. Daca este adevarat ca toate femeile sunt frumoase este o chestiune ce tine de estetica, iar asertiunea privind inteligenta barbatilor tine de psihologie. Asertiunile respective sunt analizate de logician numai în ceea ce priveste posibilitatea lor logica. Este posibil logic ca toate femeile sa fie frumoase si este imposibil logic ca toate femeile frumoase sa nu fie frumoase. Posibilitatea ontica este conditionata de posibilitatea logica. Iata de ce la început a fost cuvântul, logosul.

Asa cum am constatat, corectitudinea logica sau validitatea rationamentului (inferentei) este data de structura sau forma gândirii, independent de adevarul sau falsitatea propozitiilor componente.

Corectitudinea logica (validitatea) este numita si adevar formal, iar adevarul propozitiilor este numit adevar material.

În cele ce urmeaza, vom folosi termenii de validitate pentru a desemna corectitudinea formala a rationamentului, iar termenul de adevar, pentru adevarul material al propozitiilor.

Într-un rationament valid, plecând de la premise adevarate se ajunge cu necesitate la concluzie adevarata. Daca plecam de la premise adevarate si ajungem la o concluzie falsa, atunci înseamna ca am rationat gresit, ca rationamentul este nevalid.

Sa mai luam un exemplu:

a) Daca toti X sunt Y, atunci toti Y sunt X

b) Daca toti X sunt Y, atunci unii Y sunt X

Adevar

Ø formal

Ø material

conditie

Ø formala

Ø materiala

Prima forma logica este incorecta (nevalida), iar a doua este corecta (valida), independent de continutul (material al) propozitiilor. Aceasta înseamna ca daca introducem în premisa formei b) continuturi materiale adecvate (propozitie adevarata), rezulta cu necesitate concluzie adevarata.

Certitudinea adevarului consecintei rationamentului are o dubla conditie:

a) conditia materiala = adevarul premiselor

b) conditia formala = corectitudinea sau validitatea rationamentului

Relatiile dintre adevarul propozitilor componente si validitatea rationamentului pot fi reflectate în tabelele urmatoare în care am notat, prin conventie, adevarul propozitiei cu 1, falsul ei cu 0, iar incertitudinea cu ?:

Tab.1

Premise Rationament Concluzie

1 Valid 1

1 Nevalid ?

0 Valid ?

0 Nevalid ?

Tab. 2

Premise Concluzie Rationament

1 1 ?

1 0 Nevalid

0 1 ?

0 0 ?

Preview document

Logică - Pagina 1
Logică - Pagina 2
Logică - Pagina 3
Logică - Pagina 4
Logică - Pagina 5
Logică - Pagina 6
Logică - Pagina 7
Logică - Pagina 8
Logică - Pagina 9
Logică - Pagina 10
Logică - Pagina 11
Logică - Pagina 12
Logică - Pagina 13
Logică - Pagina 14
Logică - Pagina 15
Logică - Pagina 16
Logică - Pagina 17
Logică - Pagina 18
Logică - Pagina 19
Logică - Pagina 20
Logică - Pagina 21
Logică - Pagina 22
Logică - Pagina 23
Logică - Pagina 24
Logică - Pagina 25
Logică - Pagina 26
Logică - Pagina 27
Logică - Pagina 28
Logică - Pagina 29
Logică - Pagina 30
Logică - Pagina 31
Logică - Pagina 32
Logică - Pagina 33
Logică - Pagina 34
Logică - Pagina 35
Logică - Pagina 36
Logică - Pagina 37
Logică - Pagina 38
Logică - Pagina 39
Logică - Pagina 40
Logică - Pagina 41
Logică - Pagina 42
Logică - Pagina 43
Logică - Pagina 44
Logică - Pagina 45
Logică - Pagina 46
Logică - Pagina 47
Logică - Pagina 48
Logică - Pagina 49
Logică - Pagina 50
Logică - Pagina 51
Logică - Pagina 52
Logică - Pagina 53
Logică - Pagina 54
Logică - Pagina 55
Logică - Pagina 56
Logică - Pagina 57
Logică - Pagina 58
Logică - Pagina 59
Logică - Pagina 60
Logică - Pagina 61
Logică - Pagina 62
Logică - Pagina 63
Logică - Pagina 64
Logică - Pagina 65
Logică - Pagina 66
Logică - Pagina 67
Logică - Pagina 68
Logică - Pagina 69
Logică - Pagina 70
Logică - Pagina 71
Logică - Pagina 72
Logică - Pagina 73
Logică - Pagina 74
Logică - Pagina 75
Logică - Pagina 76
Logică - Pagina 77
Logică - Pagina 78
Logică - Pagina 79
Logică - Pagina 80
Logică - Pagina 81
Logică - Pagina 82
Logică - Pagina 83
Logică - Pagina 84
Logică - Pagina 85
Logică - Pagina 86
Logică - Pagina 87
Logică - Pagina 88
Logică - Pagina 89
Logică - Pagina 90
Logică - Pagina 91

Conținut arhivă zip

Alții au mai descărcat și

Metode Psihoterapeutice în Pateric

Se întâmpla pe parcursul vietii sa avem de-a face cu bolnavi psihici, se întâmpla ca un cunoscut, membru al familiei sau chiar noi însine sa avem...

Studiu de Caz ca si Metoda de Cercetare Stiintifica

ASPECTE TEORETICE: Tulburarea anxioasa Tulburarile anxioase reprezinta o suita de tulburari psihice cu o pondere importanta in randul populatiei...

Mesajul Sublimal și Mesajul Persuasiv

1. Introducere Conform teoriei matematice a comunicării, elaborată de Shanon şi Weaver, mesajul vine dintr-o sursă transmisă de un emiţător,...

Consilierea familiilor persoanelor dependente de drog si alcool

Consilierea este o relatie speciala intre o persoana(client) care solicita ajutor intr-o problema psihologica si o persoana care este instruita sa...

Afectivitatea

Intocmit: “Daca ratiunea il formeaza pe om, sentimentul e insa acela care il conduce” J.J. Rousseau 1. Introducere: Poate ca nici una dintre...

Sisteme Conceptuale si Operationale in Sociologie

Conceptele, ca oglindiri abstracte ale esentei unei clase de fenomene (obiecte etc.), contin acest abstract in modalitati diverse. Dimensiunile -...

Logica Semnelor

Conceptele, continuturile in genere pot fi date in doua feluri: in primul rand la propriu, anume ca ceea ce sunt; in al doilea rand, in mod...

Curs Psihodrama

Psihoterapia centrata pe client (pe persoana) s-a dezvoltat incepand cu anii '40, ca o alternativa, ca o reactie la psihanaliza, oferind un punct...

Ai nevoie de altceva?