Motivatia

Imagine preview
(8/10 din 12 voturi)

Acest curs prezinta Motivatia.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 5 pagini .

Profesor: Gabriela Rodica Guita

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domenii: Psihologie, Pedagogie

Extras din document

Factori conditionali ai învãtãrii

MOTIVATIA

1. Motivatia învãtãrii. Structura internã a motivatiei

2. Tipuri de motive specifice activitãtii de învãtare

3. Situatii motivationale specifice învãtãrii scolare

1. Motivatia învãtãrii

Conceptul de motivatie

Motivatia desemneazã ansamblul factorilor care declanseazã activitatea omului, o orienteazã selectiv cãtre anumite scopuri si o sustine energetic. Motivatia cuprinde totalitatea elementelor stimulative interne atât a trebuintelor, impulsurilor de ordin fiziologic cât si a unor formatiuni mai complexe dobândite în cursul vietii ca trebuinte secundare, interese, aspiratii, convingeri, ideal, conceptie despre lume si viatã.

Motivatia un factor intern care împreunã cu alti factori contribuie la manifestarea în conduitã. Desi este un stimul care din interior determinã individul sã întreprindã actiuni în directia unui anumit scop, motivatia are o origine externã. P.Golu sustine cã motivatia este un model subiectiv al cauzalitãtii externe.

Structura internã a motivatiei

Componentele motivatiei sunt cunoscute sub denumirea genericã de factori motivationali, de motive sau trebuinte. Dintre aceste componente, în literatura de specialitate sunt mentionate: trebuinta, impulsul, dorinta, intentia, valenta, tendinta, aspiratia si interesul.

Trebuinta în forma sa activã, precizeazã P.Popescu-Neveanu este un act de semnalizare a modificãrilor care intervin în sistemul organic si în sistemul personalitãtii. Trebuinta semnalizeazã cerintele de reechilibrare sub forma unor stãri si imbolduri specifice.

Psihologul american A.Maslow organizeazã trebuintele într-o structurã cunoscutã sub denumirea de piramida trebuintelor. Pornind de la bazã cele 7 categorii de trebuinte ale piramidei sunt:

- trebuinte fiziologice;

- trebuinte de securitate;

- trebuinte legate de apartenentã si dragoste;

- trebuinte de apreciere si stimã;

- trebuinte de cunoastere;

- trebuinte estetice;

- trebuinte de autoactualizare, de autorealizare si valorificare a potentialului propriu.

Impulsul constã în aparitia unei excitabilitãti accentuate a centrilor nervosi corespunzãtori, proces care este provocat de deficitul de substante din organism. De regulã impulsul precede trebuinta, dar aceasta se realizeazã tocmai datoritã aparitiei lui. Psihologic, impulsul este trãit ca o stare de activare, de pregãtire a actiunii.

Dorinta este expresia psihologicã a trebuintei constientizate. În general, orienteazã individul spre scop, dar între dorintã si scop se interpune un interval de timp, un ansamblu de mijloace. Oamenii pot controla voluntar selectia, împlinirea sau reprimarea dorintelor.

O formã de manifestare a dorintei este intentia. Aceasta marcheazã orientarea motivului spre scopuri sau proiecte. Se referã la ceea ce subiectul doreste sã facã. Existã intentii imediate (de a aprocura un curs) si intentii pe termen lung ( de a termina facultatea).

O altã formã a dorintei este tendinta de a actiona. În acest caz întrã în relatie obiectul cãtre care se orienteazã impulsul si valenta acestuia.

Valenta o reprezintã calitatea care o dobândeste obiectul în relatiile dinamice dintre organism si obiectele care intrã în sfera satisfacerii trebuintelor. Valenta unui obiect este cu atât mai mare cu cât stimuleazã într-o mãsurã mai mare activitatea de satisfacere a unei anumite trebuinte.

Nu putem vorbi de existenta unor forte dinamice, motivationale, numai prin ele însele, ci totdeauna în relatie cu obiectele, rezultatele, situatiile care le satisfac si cerintele cãrora le corespund, reflectate în mintea omului sub formã de imagini, idei, convingeri, aspiratii, etc.

Tipuri de motive specifice activitãtii de învãtare

Marea diversitate a motivelor învãtãrii scolare impune ordonarea lor în anumite categorii. Criteriile de clasificare a motivelor actvitãtii de învãtare sunt numeroase si diferã de la un autor la altul.

Cele mai concludente criterii sunt:

-criteriul privind relatia motiv-învãtare-scop

Întreaga activitate de învãtare a elevilor, a studentilor este sustinutã si orientatã de anumite motive si orientatã în vederea atingerii unor scopuri. Motiv al învãtãrii poate fi o dorintã, un interes, o idee, un ideal, o aspiratie, ca rezultat al reflectãrii în constiinta lor a realitãtii, a anumitor cerinte: familiale, personale, sociale, profesionale.

Fisiere in arhiva (1):

  • Motivatia.doc