Profile Atipice

Curs
9.5/10 (4 voturi)
Domeniu: Psihologie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 65 în total
Cuvinte : 33924
Mărime: 112.89KB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

Particularităţi ale etiologiei tulburărilor psihice la copil şi adolescent

Sunt numeroase asemănările, dar şi deosebirile în domeniul etiopatogeniei tulburărilor psihice ale adultului pe de o parte şi cele ale copilului şi adolescentului pe de altă parte. In ceea ce priveşte asemănările, nu vom menţiona decât că foarte multe din manifestările psihopatologice ale adultului îşi au originea sau chiar debutul în perioada infanto-juvenilă. De asemenea, patologia psihică a copilului, ca şi cea a adultului, cunoaşte o cauzalitate predilect multifactorială în cadrul căreia are loc o inepuizabilă gamă de asocieri interactive patogene.

Factori etiologici şi de risc specifici tulburărilor psihice ale copilului şi adolescentului

Factorul etiologic este un complex cauzal antagonic constituit din factori patogeni şi protectivi.

Din perspectiva înţelegerii tulburărilor psihice ca procese dinamice interactive, sub numele de factori etiologici sunt cuprinse asociaţiile de circumstanţe (complexe etiologice) care participă la apariţia şi evoluţia fenomenelor patologice - etiologie multifactorială. Un complex etiologic este reprezentat de factori cu acţiune nocivă, patogeni sau etiopatogeni (psihopatogeni în cazul tulburărilor psihice) pe de o parte, şi din factorii protectivi care conferă rezistenţă individului, pe de altă parte.

Complex psihopatogen

Un complex psihopatogen este constituit din doi sau mai mulţi factori care acţionează simultan sau succesiv, uneori la lungi intervale de timp care interacţionează sumându-şi, stimulându-şi sau potenţându-şi efectul, au roluri şi semnificaţii diferite, care se pot schimba în timp, de la un individ la altul, de la o tulburare psihică la alta sau de la un complex psihopatogen la altul.

Factori de risc

Prin factori de risc se înţeleg acele variabile interne şi externe care au demonstrată o prezenţă statistic semnificativă la persoanele care ulterior dezvoltă un anumit proces patologic. Ei indică doar probabilitatea de a se produce o tulburare şi că ea este mai mare decât în mod normal. Aceasta nu înseamnă nici că persoana respectivă va prezenta în viitor tulburarea pe care o vizează şi nici că subiecţii la care factorul de risc este absent vor rămâne sigur neafectaţi. Pot fi reprezentaţi de factori singulari sau asociaţi, caz în care au loc interacţiuni complexe, sau unul şi acelaşi factor de risc poate anticipa apariţia mai multor tulburări.

Tipologia factorilor de risc

1. Rolul determinant pentru apariţia unei tulburări este jucat de factorul etiologic sau de asociaţia obligatorie de factori patogeni fără de care boala nu ar putea apărea. Numele acestora conferă în mod obişnuit identitate afecţiunii pe care o determină: microbii şi viruşii patogeni, mutaţii genetice, traume psihice majore, substanţe toxice etc.

2. Factori cu rol favorizant, agravant sau de întreţinere. Ex.: alimentaţie insuficientă, condiţii de viaţă precare, veşti proaste, atitudine lipsită de înţelegere, conflicte etc.

3. Factori cu rol precipitant sau declanşant. Aşa cum o subliniază denumirea, în apariţia tulburărilor psihice ei au rolul picăturii care umple paharul. Identificarea lor are o importanţă practică deosebită deoarece mai ales aparţinătorii (familia) îi prezintă adesea, în mod eronat, drept factori cauzali principali.

4. Factorii predispozanţi şi vulnerabilizanţi. Sunt reprezentaţi de tot ceea ce determină predispoziţie şi vulnerabilitate. Predispoziţia şi vulnerabilitatea nu sunt în măsură să ducă singure la apariţia tulburărilor la geneza cărora se fac părtaşe. Ele definesc fiecare în felul lor doar existenţa unei rezistenţe scăzute a capacităţii de apărare a organismului în faţă unei agresiuni.

Predispoziţia se referă la substratul (terenul) biologic sau psihologic, cu caracter specific şi origine de regulă genetică, care stă la baza riscului crescut al unui individ de a face o afecţiune bine definită - predispoziţie pentru schizofrenie, depresie, boală bipolară, hipertensiune, diabet etc.

Vulnerabilitatea defineşte o stare de sensibilitate crescută, de rezistenţă redusă sau de capacitate de apărare scăzută, faţa de anumiţi factori sau grupe de factori bine definiţi, cărora în mod normal individul ar trebui să le facă faţă -vulnerabilitate la frustrare, carenţă afectivă sau de altă natură, frig, solicitare fizică sau psihică etc.

În timp ce predispoziţia face trimitere spre o anume afecţiune, care-i conferă identitate (predispoziţie pentru boala bipolară spre exemplu), vulnerabilitatea are în vedere doar factori a căror acţiune o favorizează şi al căror nume şi-l însuşeşte - vulnerabil la stres, suprasolicitare sau singurătate etc.

În timp ce în cazul predispoziţiei ştim ce afecţiune urmează să apară, în cazul vulnerabilităţii, tulburările, dintre cele mai diferite, nu pot fi anticipate ca formă de manifestare decât în cazul recidivelor, sau uneori, a existenţei unor antecedente la rude apropiate.

5. Rolul patoplastic subliniază importanţa terenului, a particularităţilor biologice şi psihologice ale individului care fac ca aceeaşi agresiune să determine la indivizi diferiţi, forme clinice diferite ale aceleiaşi afecţiuni. Exemplu, diversitatea formelor clinice ale tulburărilor care apar la indivizi supuşi aceleiaşi situaţii de stres psihic, manifestărilor psihopatologice clinice individuale, prezente la indivizi supuşi aceleiaşi agresiuni.

6. Factori cu rol protectiv şi rezilienţa (rezistenţa). Factorii protectivi grupează toate circumstanţele de origine internă şi externă care conferă individului capacitatea de a se opune agresiunii, indiferent de natura sa.

Rezilienţa exprimă rezistenţa crescută a individului în faţa unor agresiuni psihologice, biologice sau fizice, capacitatea de a se reconstrui şi a relua apoi o dezvoltare normală şi, uneori, de a-şi creşte competenţele pornind de la o confruntare cu situaţii excepţionale. Sunt aici patru componente constitutive complementare: a ţine sub control, a reface, a continua şi chiar a consolida.

a. Factori protectivi individuali:

- calitatea relaţiei de ataşament şi gradul securităţii psihologice interne;

- un temperament sau o personalitate echilibrată, activă, independentă stenică, perspicace, creativă, cu simţul umorului, orientată pozitiv;

- aptitudini cognitive, capacitatea de a se sprijini pe suportul extern sau pe exemplele reuşitei altora;

- stima de sine crescută şi identificarea cu modele şi roluri de succes;

- reuşite şcolare profesionale sau sociale;

- competenţe sociale, capacitate de adaptare relaţională şi de empatie;

- capacitatea de seducţie;

- prezenţa sau însuşirea unor mijloace şi strategii de apărare, de adaptare, sau ajustare, experienţă, antrenament în domeniu, călire fizică şi psihică;

- o sănătate somatică şi o condiţie fizică bună;

- sexul feminin este mai rezilient înainte de pubertate decât cel masculin;

- prezenţa de anticorpi specifici;

- o alimentaţie echilibrată sau specific adaptată;.

b. Factori protectivi familiali:

- părinţi şi fraţi apropiaţi, cu bune relaţii de comunicare;

- o familie armonioasă, sau un substitut valabil al acesteia, o familie lărgită cu persoane de suport activ implicate - bunici, unchi, mătuşi;

- suportul matern este mai eficient decât cel patern.

c. Factori protectivi sociali:

- un sistem de servicii de psihoprofilaxie primară activă bine pus la punct;

- prieteni şi anturaj suportivi;

- un educator, o persoană de îngrijire sau lucrător social apropiat;

- sistem de servicii sociale capabile să ofere suport psihologic;

- un mediu şcolar sau profesional care să valorizeze reuşitele.

7. Rol de semnal. Este rolul jucat de acei factorii de risc care nu au sau nu este cunoscută contribuţia lor la apariţia tulburărilor.

II. TULBURĂRI PERVAZIVE DE DEZVOLTARE

Acest grup de tulburări a fost introdus în clasificarea DSM III în 1980 sub numele de „Pervazive developmental disorders" şi reflectă efortul de a delimita o patologie pedopsihiatrică specifică precum: Autismul infantil, Tulburarea Asperger, Tulburarea Rett şi Tulburarea dezintegrativă a copilăriei (Demenţa Heller).

Preview document

Profile Atipice - Pagina 1
Profile Atipice - Pagina 2
Profile Atipice - Pagina 3
Profile Atipice - Pagina 4
Profile Atipice - Pagina 5
Profile Atipice - Pagina 6
Profile Atipice - Pagina 7
Profile Atipice - Pagina 8
Profile Atipice - Pagina 9
Profile Atipice - Pagina 10
Profile Atipice - Pagina 11
Profile Atipice - Pagina 12
Profile Atipice - Pagina 13
Profile Atipice - Pagina 14
Profile Atipice - Pagina 15
Profile Atipice - Pagina 16
Profile Atipice - Pagina 17
Profile Atipice - Pagina 18
Profile Atipice - Pagina 19
Profile Atipice - Pagina 20
Profile Atipice - Pagina 21
Profile Atipice - Pagina 22
Profile Atipice - Pagina 23
Profile Atipice - Pagina 24
Profile Atipice - Pagina 25
Profile Atipice - Pagina 26
Profile Atipice - Pagina 27
Profile Atipice - Pagina 28
Profile Atipice - Pagina 29
Profile Atipice - Pagina 30
Profile Atipice - Pagina 31
Profile Atipice - Pagina 32
Profile Atipice - Pagina 33
Profile Atipice - Pagina 34
Profile Atipice - Pagina 35
Profile Atipice - Pagina 36
Profile Atipice - Pagina 37
Profile Atipice - Pagina 38
Profile Atipice - Pagina 39
Profile Atipice - Pagina 40
Profile Atipice - Pagina 41
Profile Atipice - Pagina 42
Profile Atipice - Pagina 43
Profile Atipice - Pagina 44
Profile Atipice - Pagina 45
Profile Atipice - Pagina 46
Profile Atipice - Pagina 47
Profile Atipice - Pagina 48
Profile Atipice - Pagina 49
Profile Atipice - Pagina 50
Profile Atipice - Pagina 51
Profile Atipice - Pagina 52
Profile Atipice - Pagina 53
Profile Atipice - Pagina 54
Profile Atipice - Pagina 55
Profile Atipice - Pagina 56
Profile Atipice - Pagina 57
Profile Atipice - Pagina 58
Profile Atipice - Pagina 59
Profile Atipice - Pagina 60
Profile Atipice - Pagina 61
Profile Atipice - Pagina 62
Profile Atipice - Pagina 63
Profile Atipice - Pagina 64
Profile Atipice - Pagina 65

Conținut arhivă zip

  • Profile Atipice.doc

Alții au mai descărcat și

Anxietatea Socială

Introducere Lucrarea de faţă prezintă sinteza unor investigaţii prezentate în literatura de specialitate vizând problematica anxietăţii sociale,...

Abandonul Familial

A R G U M E N T Este natural să-ţi iubeşti copii, nimeni nu se îndoieşte de existenţa instinctului matern şi fie încununat sau nu cu titlul de...

Sisteme Tehnici și Metode de Creștere și Educare a Copilului Abandonat

INTRODUCERE În România post-revoluţionară a început o democraţie atipică. Democraţie atipică deoarece nu a copiatdemocraţia cu tradiţie din alte...

Comunicarea în Relația de Asistență Socială

INTRODUCERE COMUNICAREA ÎN RELAŢIA DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ Comunicarea a devenit în a doua jumătate a secolului XX acţiunea umană cea mai vizibilă ,...

Raport de practică psihologică

Cele 14 ore de practica de specialitate, au fost efectuate in cadrul cabinetului de consiliere psiho-pedagogica ce apartine Gradinitei Nr. 255 din...

Prezentarea Patologiei - Schizofrenia

Cu ce asociem noi problemele zilnice, ce conotaţii oferim anumitor simptome pe care de fapt le evităm atunci cînd suntem in imposibilitatea de a...

Intervenția în cazul copilului maltratat

CERCETAREA FENOMENULUI PRIVIND ABUZUL SI NEGLIJAREA ASUPRA COPILULUI IN FAMILIE Intervenţia în cazurile de violenţă asupra copilului se axează în...

Testul arborelui

Ideea folosirii „desenului arborelui” ca instrument de psihodiagnostic îi aparţine lui Emile Jucker, consilier de orientare profesională la Fägswil...

Te-ar putea interesa și

Autoritatea militară - rolul acesteia în realizarea apărării naționale

INTRODUCERE Am ales aceasta tema întrucât utilitatea unei astfel de abordari a fenomenului militar din perspectiva stiintelor juridice este...

Contabilitatea operațiunilor financiar economice

1. Consideratiile conceptuale Plasamentele de capital reprezinta o forma de utilizare a economiilor in scopul obtinerii de venituri si plus...

Pneumologie

Acumularea de grăsime în organism care produce o creştere a greutăţii corporale peste limitele normale este denumită obezitate. S-au propus...

Profile Atipice de Dezvoltare

MODULUL 1 TIPIC ŞI ATIPIC ÎN DEZVOLTARE Scopul modulului: Clarificarea elementelor ce definesc un traseu tipic al dezvoltării Obiectivele...

Ai nevoie de altceva?