Cuprins
- TEMA 1. PSIHODIAGNOZA APTITUDINILOR
- 1. Problemele teoretice ale aptitudinilor
- 2. Clasificarea aptitudinilor
- 3. Clasificarea testelor pentru aptitudini; specificul testelor de aptitudini
- TEMA 2. TAXONOMIA APTITUDINILOR
- 1. Aptitudini cognitive
- 2. Abilităţi psihomotorii
- 3. Abilităţi fizice
- 4. Abilităţile senzoriale
- TEMA 3. PSIHOMETRIA ÎN DOMENIUL OCUPAŢIONAL
- 1. Testul de Inteligenţă Analitică, Meilli (T.A.I.);
- 2. Testul de aptitudini mecanice manuale MacQuarrie;
- 3. Test de evaluare a aptitudinilor angajaţilor: Bateria EAS;
- 4. Testul Flanagan de clasificare a aptitudinilor F.A.C.T.;
- 5. Testele Industriale Flanagan F.T.I.;
- 6. Bateria generală de teste de aptitudini, G.A.T.B.
- TEMA 4. PROBLEMATICA TESTĂRII INTELIGENŢEI
- 1. Probleme teoretice ale testării inteligenţei.
- 2. Coeficientul de inteligenţă şi deviaţia IQ.
- 3. Strategii de investigare a inteligenţei.
- 4. Clasificarea testelor de inteligenţă.
- TEMA 5. TESTE PENTRU MĂSURAREA INTELIGENŢEI LA PREŞCOLARI ŞI ŞCOLARII MICI
- 1. Scara Metrică a Inteligenţei Binet-Simon
- 2. Scala de inteligenţă Stanford – Binet
- 3. Scala de inteligenţă pentru copiii preşcolari şi şcolarii mici, W.P.P.S.I.
- 5. Testul nonverbal de inteligenţă generală Dearborn
- 6. Noua Scală metrică de inteligenţă: N.E.M.I.
- TEMA 6. TESTELE DE DEZVOLTARE ŞI SCĂRILE LONGITUDINALE
- 1. Psihodiagnoza la vârstele mici
- 2. Screening-ul potenţialului de retardare : testele Denver, Brigance, McCarthy.
- 3. Scările longitudinale: scalele Bayley, Gessell
- 4. Testele de dezvoltare bazate pe activitatea de desenare : Goudenough şi Bender-Santucci.
- 5. Testele de cunoştinţe.
- TEMA 7. SCĂRI ŞI TESTE DE INTELIGENŢĂ CU EXTENSIE SAU DESTINAŢIE PENTRU VÂRSTA ADULTĂ
- 1. Bateriile Wechsler pentru adulţi
- 2. Scalele de inteligenţă Cattell
- 3. Testul analitic de inteligenţă Meilli.
- 4. Testele de inteligenţă destinate (şi) vârstei adulte (Pieron, Eysenck, Lahy).
- TEMA 8. TESTELE NONVERBALE DE INTELIGENŢĂ
- 1. Matricile Raven
- 2. Testele Domino
- 3. Labirintele Porteus
- 4. Scara Pintner-Paterson
- 5. Testele bazate pe cuburi şi diversele sale variante de utilizare. Modalităţi de utilizare clinică a acestor probe
- 6. Concepţia şi specificul testelor nonverbale de inteligenţă
- TEMA 9. BATERII DE EVLUARE A INTELIGENŢEI
- 1. Bateria de inteligenţă Bonnardel - B53
- 2. Bateria factorială P. M. A.
- 3. Bateriile româneşti pentru evaluarea inteligenţei generale experimentate de G. Bontilă.
- 4. Prezentarea Bateriei de Teste Psihologice de Aptitudini Cognitive (BTPAC)
- TEMA 10. PROBE PSIHOGENETICE OPERATORII
- 1. Fundamentele teoretice ale probelor psihogenetice operatorii.
- 2. Teste psihogenetice
- 3. Probele psihogenetice de evaluare şi de conservare a cantităţilor.
- TEMA 11. PROBE PSIHOGENETICE DESTINATE EVALUĂRII GÂNDIRII LOGICE
- 1. Proba compunerii deplasărilor.
- 2. Proba de raţionament verbal.
- 3. Proba de conservare a volumului fizic şi de disociere a acestuia de greutate.
Extras din curs
TEMA 1
PSIHODIAGNOZA APTITUDINILOR
1. Problemele teoretice ale aptitudinilor
2. Clasificare aptitudinilor
3. Clasificarea testelor pentru aptitudini; specificul testelor de aptitudini.
1. Problemele teoretice ale aptitudinilor
1.1. Definirea aptitudinii ca latură instrumentală a personalităţii
Definirea aptitudinilor este o problemă dificilă. Deseori se extinde pe un continuum de la aşa numitele realităţi psihice la cele psihofiziologice. Este latura instrumentală a personalităţii
1.1.1. Definirea prin opoziţie cu capacităţile
- Substratul congenital al unei capacităţi, anterioară capacităţii, o virtualitate (Pieron);
- Capacitatea este aptitudinea plus câştigul ei în calitate şi valoare, prin exerciţie (F. Ştefănescu-Goangă).
1.1.2. Definirea prin raportare la finalitatea funcţională
- Orice însuşire psihică sau fizică considerată sub unghiul randamentului (Claparede);
- Formaţiune psihologică complexă la nivelul personalităţii care facilitează un comportament eficient în cadrul activităţii (Mitrofan).
1.1.3. Definirea prin sesizarea conţinutului specific
- Însuşire complexă de personalitate , produs complex al întregii personalităţi, al întregii existenţe, al vitalităţii fizice, al echipamentului informaţional ori al deprinderii, al metodelor de muncă, al integrării sau conflictului intereselor , al capacităţilor intelectuale;
- Aptitudinile reprezintă un complex de procese şi însişiri psihice individuale, structurate într-un mod original, care permite efectuarea cu succes a anumitor activităţi.
- Aptitudinea înseamnă însuşirea care:
a. diferenţiază oamenii în privinţa posibilităţii de a atinge performanţe superioare
b. contribuie efectiv la realizarea cu succes a activităţilor
c. asigură îndeplinirea activităţii la un nivel calitativ superior
d. se dispune într-o constelaţie cu o anume configuraţie şi cu grad mare de operaţionalitate
- însuşire psihică ce satisface trei cerinţe:
a. să fie individuală şi diferenţiatoare
b. să asigure efectiv finalitatea activităţii
c. să dispună de un grad mare de operaţionalitate şi eficienţă
- forme calitativ superioare:
a. talentul
b. geniul
1.2. Criterii de evaluarea a aptitudinilor
1.2.1. După rezultatul obţinut şi caracteristicile acestuia
- existenţa originalităţii, noutăţii, eficacităţii
- cale deosebită, rapidă, inventivă
1.2.2. După latura procesuală
- rapiditate, viteză
- noutate
1.2.3. După locul şi rolul în structura personalităţii
- Relaţii diverse cu procesle psihice, fiind sintetizări şi generalizări ale particularităţilor dominante ale proceselor psihice
- Relaţia cu celelalte componente ale personalităţii (temperament, inteligenţă, creativitate, caracter)
- Aptitudinile sunt configuraţii de procese psihice, ireductibile la un proces sau altul
- Raporturi ambivalente între aptitudini şi motivaţie
- Raporturi cu activitatea sub multiple aspecte care ţin de:
- Relaţia om-tehnică-mediu
- Activitate, acţiuni, operaţii, acte şi mişcări
- Specificul şi importanţa muncii: scop, motivată, voluntară, complexă, evolutivă, transformativă, ascendentă
- Formele activităţii:
• predominant materială sau spirituală
• cognitivă, afectivă, volitivă
• principală (dominantă) sau secundară (subordonată)
• joc, învăţare, muncă, creaţie
• integral conştientă sau automatizată
- Relaţia cu deprinderile:
- Deprinderiile sunt componente automatizate, conştient elaborate, consolidate prin exerciţiu, desfăşurate fără control al conştient permanent
- Simple şi complexe, senzorial-perceptive, verbale, cognitive, morice, în funcţie de activitate
- Condiţii necesare elaborării:
• Instruire verbală prealabilă
• Demonstrarea modelului cu instruire verbală
• Organizarea exerciţiilor
• Asigurarea controlului şi autocontrolului
• Interesul pentru activitate
• Utilizarea aptitudinilor
• Constanţa principiilor şi metodelor de lucru
• Calitatea metodelor de formare
- Etapele formării deprinderilor:
• Familiarizarea
• Învăţarea analitică (pe părţi)
• Organizarea şi sistematizarea
• Sintetizarea şi automatizarea
• Perfecţionarea
- Priceperi şi obişnuinţe
- Interacţiunea deprinderilor: transferul şi interferenţa
1.2.4. După latura structural-funcţională
- Grad mare de operaţionalitate, sisteme operaţionale
- Mare grad de organizare internă (A+B+C+D ≠ D+C+B+A)
- Posibilităţi de compensare
- Eficienţă maximală
1.3. Controverse în problematica aptitudinilor:
- Ereditate ? (caracter înnăscut?)
- Galton – Hereditary Genius (Bach, Mozart, Enescu, Maiorescu, Goldoni versus
- Cervantes, Napoleon, Verdi, Newton, Hegel, Roentgen, Moliere
- Mediu ? (caracter dobândit?)
- Mediul social, cultural etc
- Activitatea şi predispoziţiile
- Copii univitelini, fraţii despărţiţi, copii lupi
- Calitate ! (esenţa aptitudii este calitatea)
1.4. Rolul lor în adaptarea şcolară şi profesională
Preview document
Conținut arhivă zip
- Psihodiagnoza Aptitudinilor si Inteligentei.doc