Psihologia Adicției

Cocaina

Date generale. Cocaina este un drog stimulant puternic, avînd un mare potenţial adictiv şi care acţionează direct asupra structurilor cerebrale. Multă vreme utilizată drept “panaceu universal” în compoziţia multor poţiuni sau preparate tonice la sfîrşitul sec. XIX, cercetată şi de Freud în 1884, cocaina a fost etichetată ca “drog cu mare potenţial adictiv” în anii 1980 – 1990 odată cu extinderea necontrolată a consumului său în USA în special, unde a înlocuit tot mai mult heroina. În fapt este unul dintre drogurile cele mai vechi: hidrocloratul de cocaină a fost izolat încă din secolul trecut şi folosit ca anestezic local din 1890, pentru efectele sale vasoconstructive. Cocaina pură a fost iniţial extrasă din frunzele arbustului Erytroxylon Coca care creşte în stare primară în Peru şi Bolivia.

Clasificare. În esenţă, există două forme chimice ale cocainei: cocaina hidrocloridă, care este o sare şi cocaina bază. Cocaina hidrocloridă este o pulbere albă, solubilă în apă ce poate fi administrată i.v. sau prizată nazal. Cocaina bază se referă la un compus ce nu a fost neutralizat cu un acid pentru a forma o sare. forma aceasta este consumată mai ales prin fumat.

Denumiri argotice. Cocaina este în genere comercializată pe stradă sub denumiri diverse: "zăpadă", "coke", “C”, “fulg”, “blow”, etc. Vînzătorii în general o diluează cu pudră de talc, zahăr sau alte substanţe active cum ar fi procaina sau amfetaminele. “Crack”-ul este denumirea argotică pentru cocaina bază care se fumează după ce a fost procesată cu amoniac sau bicarbonat de sodiu. Termenul derivă de la sunetele sub formă de pocnituri pe care le aude cel cere fumează această formă de cocaină pe parcursul instalării efectelor drogului, în decurs de circa 10 sec.

Căi de administrare. Cocaina, în funcţie şi de varietate şi mod de prelucrare poate fi ingerată oral, inhalată, fumată sau injectată i.v. La o doză mică de circa 100 mg efectele sunt deosebit de rapide la administrarea i.v. sau fumat, de ordinul secundelor şi durează de la cîteva minute la cîteva ore. Efectele clinice ale cocainei se explică prin acţiunea drogului asupra neuronilor din aria tegmentală ventrală şi nucleul accumbens zone cunoscute ca avînd un rol cheie în mecanismele plăcerii. În aceste zone cocaina are un puternic efect de inhibare a recaptării dopaminei.

Simptome pe termen scurt.

Au fost descrise trei faze de evoluţie în intoxicaţia acută. În cazurile fatale, cu evoluţie accelerată evoluţia este de ordinul minutelor (2-3 pînă la 30 min) cu convulsii şi exit.

- Faza I – Stimulare precoce

- SNC: Midriază, cefalee, bruxism, greţuri, vărsături, vertigo nonintenţional, tremor (ex, secuse ale muşchilor mici ai feţei sau degetelor), ticuri, mişcări preconvulsive , şi pseudohalucinaţii (ex, ploşniţe cocainice)

- Circulator – Possibilă creştere a TA, bradi sau tahicardie (posibil cu ectopie ventriculară), paloare

- Respirator – Polipnee

- Temperatura – Creşterea temperaturii corporale

- Comportament - Euforie, elaţie, logoree, agitaţie, aprehensiune excitaţie, nelinişte, idei catastrofice, instabilitate emoţională

- Faza II – Stimulare avansată

- SNC: Encefalopatie malignă, convulsii generalizate şi status epilepticus, scăderea răspunsului general la stimuli, ROT exagerat de vii, incontinenţă

- Circulator: HTA; tahicardie; disritmii ventriculare (posibile), cu puls slab, rapid, neregulat, hipotensiune; cianoză periferică

- Respirator: Tahipnee, dispnee, gasp, and aritmii respiratorii

- Temperatură: Hipertermie severă (posibil)

- Faza III – Depresie şi status premorbid

- SNC: Comă, areflexie, pupile fixe şi dilatate, paralizie flască, pierderea suportului funcţiilor vitale

- Circulator: Insuficienţă circulatorie, stop cardiac (fibrilaţie ventriculară sau asistolie)

- Respirator: Detresă respiratorie , edem pulmonar, cianoză, respiraţie agonală, paralizia respiraţiei

Simptome psihice. Tabloul clinic al intoxicaţiei cu cocaină cuprinde:

- senzaţia de energie şi forţă crescută

- apetit diminuat pînă la inapetenţă cu dispariţia senzaţiei de foame

- stare de hipervigilenţă, insomnie

- euforie, agitaţie psihomotorie

- logoree, iritabilitate, uneori agresivitate

- hipersenzitivitate în special auditivă şi tactilă

- unii subiecţi descriu hipermnezie şi hiperprosexie, cu creşterea potenţialului de a efectua sarcini simple, în vreme ce la alţii se constată efecte opuse

Simptome fizice. Includ:

- congestie nazală indusă de efectul vasoconstructor al cocainei

- tahicardie, uşoară creştere a TA

- vasoconstricţie periferică

- creşerea temperaturii corporale

- midriază