Psihologia Artei

Curs
9.7/10 (12 voturi)
Domeniu: Psihologie
Conține 4 fișiere: doc
Pagini : 101 în total
Cuvinte : 65390
Mărime: 277.32KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Neacsu Gh.

Cuprins

Psihologia Artei - Receptarea Artistica

Psihologia Artei - Teze Largite - Anexa II

Psihologia Personalitatii Artistice

Psihologia Procesului de Creatie Artistica

Extras din document

PSIHOLOGIA RECEPTARII ARTISTICE

Comunicarea artistica este un proces complex si specific presupunând coactiunea sistemica a trei componente:

- creatia artistica;

- opera de arta

- contemplarea estetica.

În viziunea teoretica traditionala, constituita fie în cadrul sistemelor filosofice de gândire, fie în estetica initiata de Baumgarten si primii sai continuatori, atentia era focalizata pe creatie si opera. A revenit filosofiei de la sfârsitul veacului trecut si inceputul celui actual, dar si psihologiei intemeiata pe metoda obiectiva, ca si ciberneticii, mai târziu, misiunea de a reinstantia functia particulara a receptarii in comunicarea artistica.

Estetica fenomenologica (M. Dubienne, L. Pareyson, R. Jugarden etc.) a integrat contemplarea in preocuparea asupra experientei estetice, ca traire a universului operei in constiinta perceptiva, in care opera, din obiect pentru sine devine obiect pentru altii

- obiect estetic; in aceasta perspectiva, se restabileste rolul receptorului in calitate de "co-autor" al operei, de instanta in afara careia opera nu-si afla implinirea finalista (comunicativitatea) ramânând un ansamblu, eventual ordonat, de semne, o configuratie care subzista ca potentialitate.

Psihologia obiectiva, adica cea bazata pe metoda obiectiva, singura care poate inlocui metoda traditionala intuitiv-empirica introspectiva, a permis tipul de cercetare prin care s-a demonstrat varietatea raportarilor la opera si calitatea receptorului de participant activ si creator la fiinta specifica a operei de arta; receptorul trebuie sa dispuna de un repertoriu special de cunostinte si abilitati inventive pentru a se ridica la universalitatea si perfectiunea operei facilitând valorizarea sociala a ceea ce se afla in stare potentiala. Desigur, receptarea, din aceasta cauza, nu este reductibila la un set de procese, mecanisme si dispozitii psihologice, dar ea nu poate fi abordata facând abstractie de acest corelat inalienabil fiintei operei; explicarea, de pilda, a legitatii coactiunii intelectiv-afectiv, a empatiei in calitate de dispozitie de speta aptitudinal-atitudinala nu poate eluda perspectiva psihologica, chiar daca esteticitatea operei nu decurge din aspectul psihologic.

Perspectiva cibernetica, iar in prelungirea ei - viziunea stiintelor cognitive si a sociologiei artei, a largit si specificat aria factorilor estetici, psihologici si sociali care converg consonant la finalitatea umana a operei de arta in comunicarea artistica, redefinind in sens modern rolul privilegiat al rectorului in acest proces, întelegerea receptarii ca instanta sine qua non a comunicarii artistice presupune examinarea ei intr-un dublu raport: unul direct, nemijlocit - intre receptor si opera, precum si unul mijlocit, intermediat de opera - intre receptor si artist. Ceea ce unifica cele doua raportari este faptul ca structural unul dintre termeni este constant acelasi -receptorul, iar functional, relationarile sale iau forma specifica a unei activitati sui generis, de esenta psihica; altfel spus, cel putin in perspectiva psihologica, comunicarea artistica in ansamblu ar putea fi inteleasa ca o consonanta caracterizata de un anumit izomorfism intre doua activitati, asa cum observa T. Vianu - una inefabila, premergatoare si constitutiva de opera (iar in acest sens, procesul creator si incheierea sa in opera - creatorul alcatuiesc o unitate imprescriptibila) si una consecutiva, observabila, "masurabila", inclusiv pe calea experimentului (iar in acest sens, receptarea apare ca incheiere finalista a comunicarii artistice in care opera este consacrata ca obiect estetic iar percipientul devine coparticipant la creatie). In termeni personologici, consonanta si cvasi-similitudinea celor doua activitati rezida in caracterul lor spiritual (creativ), pe când distinctia lor specifica sta in faptul ca prima are si o componenta expres practica (tocmai crearea operei, configurarea ei "materiala"), iar cea de a doua este esentialmente spirituala (implicatul practic luând o infatisare discreta, in executie-interpretare, de exemplu); prima este producerea de opera, cea de a doua este re-producere (re-creare) prin intermediul operei. Coactiunea conditiilor subiective si obiective ale comunicarii artistice, diferita in cele doua activitati, da specificitate producerii operei si receptarii ei: un real univers de proprietati si functii psihice.

Cel de al treilea obiectiv major al psihologiei artei il reprezinta analiza comportamentului estetic si extraestetic al receptorului.

I.1. Acest obiectiv vizeaza analiza factorilor estetici (determinati de caracterul expresiv si inedit al operei de arta) si a factorilor extraestetici ce intervin in receptarea artistica.

Tudor Vianu enumera intre factorii estetici: emotia estetica, senzatia artistica, intuitia originalitatii, elaborarea motivatiei estetice, iar intre factorii extraestetici: asociatii, sentimente (ESTETICA).

Mihai Ralea enumera intre elementele constitutive ale structurii contemplarii estetice pe cele senzoriale, specific empatice, emotionale, puternic afective de admiratie si satisfactie, comparative, bazate pe asocieri, cultura si capacitate de ierarhizare, iar intre elementele anestetice: sentimentele de aprobare si dezaprobare, morale, ideologice.

Deci: Interactiunea factorilor estetici cu cei extraestetici prezenti in actul receptarii formeaza cadrul specific de investigare a psihoesteticii experimentale, iar ierarhizarea functiilor acestor factori constituie obiectivul major cercetatorului in domeniu.

I.2. Metodologia de cercetare a fenomenului receptarii artistice se constituie ca un raspuns la vechea disputa intre psihologi si esteticieni cu privire la caracterul, asazis artificial, al metodei experimentale in surprinderea reactiei spontane si sincere a receptorului fata de opera de arta.

R.Frances (1968 - Psychologie de l'esthetique) - considera ca apare o necesitate stiintifica, fie si cu riscul relativei artificializari, de a se introduce o metoda standardizata de masurare a comportamentului de receptare artistica, altfel, existind pericolul de a se ramâne la stadiul unei discipline care sa se ocupe numai de descrieri subiective. Aceasta tendinta de "artificializare" proprie metodei experimentale este contracarata, datorita tinerii sub control a conditiilor obiective si subiective ale desfasurarii comportamentului de receptie, de posibilitatea pe care o ofera in dezvaluirea unor concluzii cu caracter legic, bazate pe stabilirea unor ipoteze fondate si pe o metodologie adecvata. In acest fel poate fi surprins convingator, autentic si acurat comportamentul urmarit in toata specificitatea sa fara a se pierde prea mult din caracterul sau spartan.

Preview document

Psihologia Artei - Pagina 1
Psihologia Artei - Pagina 2
Psihologia Artei - Pagina 3
Psihologia Artei - Pagina 4
Psihologia Artei - Pagina 5
Psihologia Artei - Pagina 6
Psihologia Artei - Pagina 7
Psihologia Artei - Pagina 8
Psihologia Artei - Pagina 9
Psihologia Artei - Pagina 10
Psihologia Artei - Pagina 11
Psihologia Artei - Pagina 12
Psihologia Artei - Pagina 13
Psihologia Artei - Pagina 14
Psihologia Artei - Pagina 15
Psihologia Artei - Pagina 16
Psihologia Artei - Pagina 17
Psihologia Artei - Pagina 18
Psihologia Artei - Pagina 19
Psihologia Artei - Pagina 20
Psihologia Artei - Pagina 21
Psihologia Artei - Pagina 22
Psihologia Artei - Pagina 23
Psihologia Artei - Pagina 24
Psihologia Artei - Pagina 25
Psihologia Artei - Pagina 26
Psihologia Artei - Pagina 27
Psihologia Artei - Pagina 28
Psihologia Artei - Pagina 29
Psihologia Artei - Pagina 30
Psihologia Artei - Pagina 31
Psihologia Artei - Pagina 32
Psihologia Artei - Pagina 33
Psihologia Artei - Pagina 34
Psihologia Artei - Pagina 35
Psihologia Artei - Pagina 36
Psihologia Artei - Pagina 37
Psihologia Artei - Pagina 38
Psihologia Artei - Pagina 39
Psihologia Artei - Pagina 40
Psihologia Artei - Pagina 41
Psihologia Artei - Pagina 42
Psihologia Artei - Pagina 43
Psihologia Artei - Pagina 44
Psihologia Artei - Pagina 45
Psihologia Artei - Pagina 46
Psihologia Artei - Pagina 47
Psihologia Artei - Pagina 48
Psihologia Artei - Pagina 49
Psihologia Artei - Pagina 50
Psihologia Artei - Pagina 51
Psihologia Artei - Pagina 52
Psihologia Artei - Pagina 53
Psihologia Artei - Pagina 54
Psihologia Artei - Pagina 55
Psihologia Artei - Pagina 56
Psihologia Artei - Pagina 57
Psihologia Artei - Pagina 58
Psihologia Artei - Pagina 59
Psihologia Artei - Pagina 60
Psihologia Artei - Pagina 61
Psihologia Artei - Pagina 62
Psihologia Artei - Pagina 63
Psihologia Artei - Pagina 64
Psihologia Artei - Pagina 65
Psihologia Artei - Pagina 66
Psihologia Artei - Pagina 67
Psihologia Artei - Pagina 68
Psihologia Artei - Pagina 69
Psihologia Artei - Pagina 70
Psihologia Artei - Pagina 71
Psihologia Artei - Pagina 72
Psihologia Artei - Pagina 73
Psihologia Artei - Pagina 74
Psihologia Artei - Pagina 75
Psihologia Artei - Pagina 76
Psihologia Artei - Pagina 77
Psihologia Artei - Pagina 78
Psihologia Artei - Pagina 79
Psihologia Artei - Pagina 80
Psihologia Artei - Pagina 81
Psihologia Artei - Pagina 82
Psihologia Artei - Pagina 83
Psihologia Artei - Pagina 84
Psihologia Artei - Pagina 85
Psihologia Artei - Pagina 86
Psihologia Artei - Pagina 87
Psihologia Artei - Pagina 88
Psihologia Artei - Pagina 89
Psihologia Artei - Pagina 90
Psihologia Artei - Pagina 91
Psihologia Artei - Pagina 92
Psihologia Artei - Pagina 93
Psihologia Artei - Pagina 94
Psihologia Artei - Pagina 95
Psihologia Artei - Pagina 96
Psihologia Artei - Pagina 97
Psihologia Artei - Pagina 98
Psihologia Artei - Pagina 99
Psihologia Artei - Pagina 100
Psihologia Artei - Pagina 101

Conținut arhivă zip

  • Psihologia Artei - Receptarea Artistica.doc
  • Psihologia Artei - Teze Largite - Anexa II.doc
  • Psihologia Personalitatii Artistice.doc
  • Psihologia Procesului de Creatie Artistica.doc

Alții au mai descărcat și

Rolul Examenului Psihologic in Reorientarea Profesionala a Persoanelor Disponibilizate

CAPITOLUL I. Educaţia adulţilor, educaţia permanenta, educaţia de-a lungul întregii vieţi 1.1 Noţiuni introductive Terminologia care descrie...

Inteligența Multiplă și Interese Profesionale în Orientarea Școlara a Adolescenților

Rezumat Cercetarea de față și-a propus să evidențieze diferențele referitoare la tipul de inteligență şi interesele profesionale existente în...

Respectul de Sine si Motivatia la Adolescenti. Relatia cu Parintii si Necesitatea Acesteia

Introducere Actualitatea temei. Copilul este începutul tuturor sensurilor umane, această ființă plăpândă, necesită o tratare delicată și un...

Motivatie si Stiluri de Invatare

Capitolul 1 ACTIVITATEA DE INVĂȚARE ȘI IMPORTANȚA EI ÎN CONTEXT EDUCAȚIONAL 1.1. Conceptul de învățare. Studiul învățării a constituit...

Studiu Privind Rolul Eficacitatii de Sine Asupra Performantei in Invatare

Teoria lui Bandura privind eficacitatea de sine a fost utilizata intr-o gama larga de cercetari pentru a studia comportamentul. Scopul acestei...

Motivația Invățării Școlare

Introducere Epoca in care traim este dominate de puternica expansiune a stiintei si tehnicii in toate sectoarele de activitate si de accelerarea...

Psihodrama

1. Psihoterapie. Noţiuni introductive Psihoterapia poate fi definită din cel puţin două perspective: - ca o relaţie interpersonală între...

Testul Arborelui

Ideea folosirii „desenului arborelui” ca instrument de psihodiagnostic îi aparţine lui Emile Jucker, consilier de orientare profesională la Fägswil...

Ai nevoie de altceva?