Psihologia Cognitivă

curs 1

P.C. – obiect de studiu

1. Semnifica studiul detaliat al sistemului cognitiv uman si al subsistemelor sale ( memoria, gindurea, limbajul, perceptia ). Astfel :

- P.C. studiaza procesarile la care este supusa informatia între input-ul senzorial si output-ul motor si comportamnetal ( SàR);

- ea îsi elaboreaza un limbaj propriu si o metodologie specifica;

-P.C. se dovedeste a fi confirmarea psihologiei gestaltiste si a celei asociationiste ( vestitele probleme de continuum );

2. Desemneaza o anumita abordare a tuturor fenomenelor psihice din perspectiva mecanismelor informationale adiacente rezultînd : - teorii cognitive ale emotiilor, stresului ,care încearca sa determine modul în care procesele cognitive influenteaza emotiile ; - teorii cognitive ale motivatiei ; - psihologia sociala cognitiva etc.

3. Are propriul obiect de studiu deoarece exista o natura informationala a fenomenelor psihice.

4. Are un caracter integrationist, cumulativ, preluînd nu numai rezultate viabile din curentele anterioare ci si sugestiile acestora ; de ex.:

- de la gestalt preia principiile proximitatii si similaritatii;

-de la asociationism preia ideea ca toate continuturile psihice formeaza lanturi asociative organizate ierarhic;

-de la P. dezvoltarii ( Piaget, etapizarea ) preia strategiile rezolutive, memoria de lucru ;

-de la behaviorism preia aspectul informational al relatiilor dintre comportamentul uman si lumea externa .

Se poate afirma ca P.C. este o dezvoltare cumulativa a psiholgiei în general si o stiinta de sine statatoare ( cu o metodologie, un instrumentar propriu si un limbaj specific ).

Ex.: se poate prezenta relatia dintre factorii cognitivi si cei comportamentali implicati în nevrozele fobice. La baza comportamentului fobic se afla conditionarea clasica ce consta în asocierea unui stimul conditionat cu unul neconditionat si provocarea unui raspuns neconditionat. Dupa asocieri repetate se ajunge ca prezenarea exclusiva a stimulului conditionat sa produca un raspuns numit conditionat. Similar , asocierea repetata a medicului ( Sc) cu o interventie medicala ( Sn) care produce disconfort ( Rn) va face ca simla prezenta a medicului sa produca o reactie fobica ( Rc).Exista însa posibilitatea controlului asupra reactiilor fobice ascunse .

CONCLUZIE : NU simpla alaturare temporala ci INFORMATIA pe care o contine stimulul conditionat, faptul ca poate prezice aparitia stimulului neconditionat sta la baza comportamentului fobic.

P.C. studiaza mecanismele de prelucrare a informatiei si impactul acestora asupra personalitatii. Relatiile ei cu celelalte ramuri ale psihologiei deriva din caracterul bipolar, ea fiind totodata ramura specializata a psihologiei si stiinta specifica disciplinelor cognitive.

Constituirea stiintelor cognitive.

Stiintele cognitive sînt rezultatul realizarilor din domeniul logicii, matematicii, ciberneticii, teoria informatiei si s-au nascut din necesitatea practica a îmbunatatirii telecomunicatiilor si teleghidarea rachetelor ( armament militar ).

La aparitia primelor teorii despre procesarea informatiei comportamentul uman a fost considerat un sistem de procesare al acestora. Impactul P.C. ( 1956) cu stintele cognitive este vizibil sub trei aspecte :

-A. nivelul de analiza a fenomenului cognitiv;

-B. aspectul conceptual ( logica, matematica, cibernetica)

-C. instrumentul metodologic ( calculatorul).

In timp ce psihologia clasica face o analiza molara a proceselor cognitive, P.C. încearca o analiza moleculara ( ex.: memoria era vazuta traditional ca un proces psihic unitar, guvernata de legi si masurabila prin teste de recunoastere si reproducere ; P.C. confirma ca omul dispune de mai multe memorii à semantica, procedurala, explicita – iar testele de recunoastere si reproducere sînt metode bune doar pentru memoria explicita si nu pentru memoria implicita.

Optiunea pentru analiza moleculara a rezultat datorita presiunilor de sus- jos din partea specialistilor în Inteligenta Artificiala si a presiunilor de tip jos- sus din partea neurostiintelor.

curs 2

Nivelurile de analiza ale sistemului cognitiv

In situatia in care trebuie rezolvata prin demonstratie o teorema de logica simbolica dintr-o multime de axiome parcurgem urmatorii pasi:

a.analizam sarcina respectiva (ce se da, ce sa cere, ce reguli de deductie folosim, ce axiome sau teoreme(inputul) si ce trebuie demonstrat(outputul).

b.analiza bazei de cunostinte a subiectului(cunoasterea semnificatiilor simbolice utilizate, cunoasterea regulilor de deductie, daca stie ce este o teorema si daca a inteles sarcina).

c.neprezentarea de catre subiect a sarcinii(sub forma de imagini, sub forma lingvistica, seriala, in paralel, procedura de rezolvare etc.).

d.procesele neurobiologice si ariile corticale implicate.

Corespunzator pentru a prezenta un sistem artificial care sa realizeze si el demonstrarea acestei teoreme, trebuie:

1.Sa existe o teorie matematica;

2.Sa avem un limbaj de programare, pentru reprezentarea axiomelor si teoemelor;

3.Sa avem algoritmi specifici, care trebuie introdusi in sistem;

4.Sa cunoastem fenomenul de hard(fenomenul neurobiologic).

Orice sistem cognitiv uman sau artificial poate fi analizat la cel putin patru niveluri:

4 nivelul cunostintelor;

5 nivelul computational;

6 nivelul reprezantitional-algoritmic;

7 nivelul implementational.