Psihologia educației

TEMA NR. 1

CONSTRUCTIA TEORETICA SI METODOLOGICA A PSIHOLOGIEI EDUCATIEI

Lumea contemporana se caracterizeaza printr-o evolutie rapida si imprevizibila a stiintei si tehnicii, generand o gigantica miscare de idei, de inventii si descoperiri, o crestere exponentiala a informatiei si tehnologiilor de varf. Acestea au drept consecinta informatizarea societatii, restructurarea si reinnoirea informatiilor, cercetarea interdisciplinara si folosirea unor demersuri epistemologice pluridisciplinare.

Implementarea rapida a descoperirilor stiintifice si a inventiilor tehnice fac din stiinta o forta de productie, generand schimbari rapide in toate domeniile de activitate, la care omul trebuie sa se adapteze prin educatie.

Educatia este un proces generator de umanitate si ar fi de preferat ca cea mai buna educatie sa fie cea scolara. Problematica educatiei a fost si este abordata in principal de stiintele educatiei dar si de alte discipline conexe acestora si cu care se afla intr-un raport de interdependenta si interdisciplinaritate. Astfel, amintim cu precadere rolul psihologiei in general si al psihologiei pedagogice sau educationale – ca ramura aplicativa – in special, in vederea realizarii dezideratelor procesului instructiv educativ si ale sistemului scolar (formarea unei personalitati armonioase care sa corespunda solicitarilor actuale si de perspectiva ale societatii contemporane).

I. STATUTUL PSIHOLOGIEI EDUCATIEI

Psihologia educatiei aduce contributii semnificative in sfera invatamantului si a educatiei. De aceea multe din nereusitele institutiei educatiei sunt efectul nereusitei planului psihologic in acest camp.

Optimizarea procesului educativ in scoala si in afara ei se datoreaza in mare masura psihologiei educatiei si conexiunilor ei cu alte discipline socio-umane. Cercetarea in plan psihologic poate modifica, in sens pozitiv eficienta si eficacitatea activitatilor de baza (predare, invatare, evaluare) ale procesului instructiv educativ. In acelasi timp, abordarea praxiologica a procesului educativ nu poate face abstractie de mecanismele psihice care guverneaza individul si procesele sale.

In legatura cu afirmarea si dezvoltarea acestei discipline evidentiem urmatoarele aspecte:

a).-existenta unor tratate de psihologia educatiei cu continuturi diferite ale caror obiective in linii mari sunt aceleasi:

Exemple:

I. Radu – “Psihologia educatiei si dezvoltarii”

I. Radu – “Psihologie scolara”

J. Piaget – “Psychologie et pedagogie”

b).-existenta unei stiinte dublu specializata: puternic teoretizata dar si cu achizitii experimentale ce traverseaza si alte discipline;

c).-existenta unei sinonomii intre psihologia educatiei, psihologia pedagogica, psihologia scolara si psihologia invatamantului.

In sintagma integratoare “psihologia educatiei” se deosebesc doi termeni in definirea carora apare un obstacol epistemologic: psihologia educatiei este un domeniu interdisciplinar astfel incat pare mai simplu sa-i definim esenta si mai dificil sa-i identificam limitele si inadecvatiile.

Pana in prezent, psihologia aplicata la domeniul scolii a capatat multiple denumiri:

a) psihologia scolarului (scolarilor) ce priveste aspectele de varsta ale elevilor si caracteristicele etapelor scolare in A.Jadoulle,”Psychologie scolaire”, PUF, Paris, 1965

b) psihologie in sprijinul scolii sau pentru scoala, cuprinzand acele date si rezultate ale investigatiilor psihologice posibile a fi extinse si generalizate in invatamantul scolar

c)psihologia instruirii(a invatarii scolare), cu referire speciala la munca didactica, fara a include instruirea profesionala a elevilor, practica lor productiva; in Bastieu Hermes,- ”Psicologia, deel’ apprendimenti il problema fondamentale della psicologia pedagogica”, Rev. La Scoula, 1954

d) psihologie scolara care studiaza ”sub unghi psihologic procesul instructiv-educativ, care acopera varstele intre 6-18 ani” in I. Radu, “Psihologia scolara”, Editura stiintifica, Bucuresti, 1974

e) psihologie pedagogica, conceputa ca o ramura menita sa fundamenteze normele, principiile, procedeele pedagogice introduse in invatamant

f) psihologia educatiei in W. B. Kolesnik, “Educational Psychology”

g) psihologia sistemelor educationale

h) pedagopsihologia