Psihologia Educațională

Curs
9/10 (2 voturi)
Domeniu: Psihologie
Conține 3 fișiere: doc, ppt
Pagini : 240 în total
Cuvinte : 68215
Mărime: 744.01KB (arhivat)
Publicat de: Edgar Florea
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Lector univ. drd. Mirela-Cristina NEGREANU

Extras din curs

1. PSIHOLOGIA EDUCAŢIEI - disciplină teoretică şi aplicativă

Psihologia educaţiei reprezintă o aplicaţie a psihologiei şi a metodelor acesteia în cadrul studierii proceselor de predare şi învăţare. În principal, psihologia educaţiei se focalizează asupra interacţiunilor dintre particularităţile dezvoltării umane, cogniţie, metodebde instrucţie, măsurare şi evaluare.

Studiile asupra unui proces educativ eficient şi de succes au demonstrat faptul că există o serie de comportamente ale profesorului care sunt asociate cu performanţa educaţională: claritatea lecţiilor, varietatea instrucţională şi metodologică, implicarea într-un management eficient al clasei de elevi, ghidarea şi orientarea elevilor, comunicare şi feed-back educaţional adecvat şi, evident, un nivel ridicat de performanţă al elevilor.

Întrebarea fundamentală la care ar trebui să răspundă psihologia educaţiei este, sau ar

trebui să fie: „Cum învaţă elevii?”. Prin oferirea răspunsului la această întrebare se pot deriva şi soluţii practice pentru a facilita actul educaţional.

În literatura psihologică, domeniul de studiu acoperit de psihologia educaţiei poate fi întâlnit sub diferite denumiri: psihologie şcolară, psihologia educaţiei / educaţională, psihopedagogie, psihologie pedagogică. Indiferent de denumire, toate aceste discipline acoperă acelaşi câmp de studiu.

Psihologa educaţiei a avut o dezvoltare istorică bogată şi spectaculoasă. Începuturile acesteia ca disciplină sunt legate de fundamentarea psihologiei ca ştiinţă de sine stătătoare. Încă de la sfârşitul sec. al XIX-lea, psihologii au fost interesaţi să studieze procesele şcolare şi actorii implicaţi în actul educaţional, să ofere soluţii şi metode pentru a optimiza actul de predare/învăţare. De aceea, această disciplină s-a dezvoltat în timp ca o aplicare a psihologiei generale asupra câmpului educaţional.

În anul 1903 Edward L. Thorndike a publicat prima ediţie a lucrării Psihologia educaţională în care amintea despre specialistul pregătit în domeniul psihologiei educaţionale ca fiind cel care reuşeşte să medieze între ştiinţa psihologiei şi arta educaţiei.

O definiţie a domeniului poate fi cea oferită de către A. Cosmovici (1998):

“Psihologia şcolară (educaţională) studiază din punct de vedere psihologic, procesul instructiv-educativ desfăşurat în şcoală cu scopul de a spori eficienţa acestuia”. Din această perspectivă poate fi evidenţiat şi faptul că Psihologia educaţiei este o disciplină largă, aflată la interacţiunea dintre ştiinţele cognitive, dezvoltarea persoanei, metodele de instrucţie şi educaţie, domeniul evaluării şi măsurării.

Pshologia educaţiei s-a dezvoltat în timp, ca domeniu de sine stătător care are drept menire să-i pregătească pe viitorii profesori pentru sarcinile specifice. Psihologia educaţiei este un domeniu de contact, un domeniu de graniţă, care preia şi valorifică în mod creator rezultate din domenii diverse: psihologie generală, psihologia copilului, psihologie organizaţională, psihologie socială, psihologie cognitivă, sociologia educaţiei, managementul clasei de elevi, consiliere educaţională etc.

Faţă de toate aceste discipline înrudite, psihologia educaţiei se apropie cel mai multde pedagogie (văzută ca ştiinţă a educaţiei). Raporturile dintre cele două discipline sunt deosebit de complexe şi dinamice. Din punctul de vedere al sferei de cuprindere, pedagogia este mai largă, aceasta studiind întregul domeniu al educaţiei şi vizând obiectivele educaţiei intelectuale şi fizice. Pe de altă parte, psihologia educaţiei studiază procesul instructiv şi educativ strict din perspectivă psihologică.

De asemenea, trebuie subliniat faptul că psihologia educaţiei constituie principala

sursă de informaţii pentru pedagogie. Oricare metodă sau procedeu pedagogic, oricare mijloc de învăţământ trebuie, în primul rând, sa fie evaluat şi validat din perspectivă psihologică. Numai astfel există certitudinea eficienţei actului educaţional. La rândul său, pedagogia şi practica educaţională pot fi preţioase surse de informaţii pentru domeniul psihologiei educaţionale. Multitudinea de date şi fapte educaţionale, culese şi interpretate în mod adecvat pot constitui suporturi pentru dezvoltarea teoriei psihologice. În plus, evoluţiile pedagogiei constituie la rândul lor sugestii şi direcţii de cercetare ulterioare pentru psihologia educaţională experimentală.

În analiza domeniului psihologiei educaţiei se poare vorbi despre două aspecte referitoare la importanţa sa.

1. În primul rând, psihologia educaţiei are o importanţă teoretică; dintr-o perspectivă istorică se poate aminti despre o influenţă a psihologiei educaţiei asupra pedagogiei, influenţă manifestată prin preluarea de către pedagogi a metodei experimentale, iniţiate în cadrul cercetărilor desfăşurate în şcoli de către psihologi. Într-un plan mai larg, psihologia educaţională este aceea care influenţează într-o măsură importantă cercetările dar şi interpretările pedagogice asupra actului educaţional.

2. În al doilea rând, trebuie amintită importanţa practică a psihologiei educaţiei care se manifestă continuu în cadrul procesului instructiv-educativ. În această postură, educaţională va încerca să ofere soluţii practice la multitudinea de probleme care apar în cadrul actului educaţional. Şi, nu trebuie uitat un lucru; procesul instructiv educativ este realizat continuu atât în cadre formale cât şi informale, atât de profesori cât şi de părinţi sau comunitate. Pot apărea o serie de dificultăţi şi de obstacole în educarea tinerilor, obstacole cărora psihologia educaţională încearcă să le ofere rezolvări. În acelaşi timp, aceste obstacole oferă preţioase indicii asupra nivelului şi tipului de cunoştinţe de ordin psihologic pe care ar trebui să le deţină un viitor profesor, indiferent de specialitatea acestuia.

- O primă categorie de dificultăţi se referă la evaluarea efectelor reale ale situaţiilor de învăţare şi cunoaşterea cauzelor unor comportamente. Nu trebuie uitat faptul că relaţia dintre metoda pedagogică şi scopul comportamental nu poate fi evaluată în ansamblu. Chiar dacă uneori efectele imediate se apropie de intenţiile educatorului nu poate fi cunoscut cu certitudine efectul pe termen lung, sau efectul asupra comportamentului din exteriorul şcolii.

În acest context se uită prea des faptul că marea majoritate a elevilor petrec în şcoală în medie, 6 ore zilnic. Care este „faţa” elevului în afara şcolii- A reuşit metoda pedagogică să asigure o schimbare constantă, trainică, de durată şi în sensul sugerat de educator- Şi mai departe, chiar dacă sunt validate în timp şi în spaţiu, diversele metode pedagogice potrăspunde diversităţii „infinite” de tipuri de personalitate ale elevilor- Putem fi oare siguri că una sau alta dintre metode nu îngrădeşte o dezvoltare liberă a personalităţii unuia sau altuia dintre copii- Sunt întrebări cărora psihologia educaţională caută să le ofere răspunsuri.

Preview document

Psihologia Educațională - Pagina 1
Psihologia Educațională - Pagina 2
Psihologia Educațională - Pagina 3
Psihologia Educațională - Pagina 4
Psihologia Educațională - Pagina 5
Psihologia Educațională - Pagina 6
Psihologia Educațională - Pagina 7
Psihologia Educațională - Pagina 8
Psihologia Educațională - Pagina 9
Psihologia Educațională - Pagina 10
Psihologia Educațională - Pagina 11
Psihologia Educațională - Pagina 12
Psihologia Educațională - Pagina 13
Psihologia Educațională - Pagina 14
Psihologia Educațională - Pagina 15
Psihologia Educațională - Pagina 16
Psihologia Educațională - Pagina 17
Psihologia Educațională - Pagina 18
Psihologia Educațională - Pagina 19
Psihologia Educațională - Pagina 20
Psihologia Educațională - Pagina 21
Psihologia Educațională - Pagina 22
Psihologia Educațională - Pagina 23
Psihologia Educațională - Pagina 24
Psihologia Educațională - Pagina 25
Psihologia Educațională - Pagina 26
Psihologia Educațională - Pagina 27
Psihologia Educațională - Pagina 28
Psihologia Educațională - Pagina 29
Psihologia Educațională - Pagina 30
Psihologia Educațională - Pagina 31
Psihologia Educațională - Pagina 32
Psihologia Educațională - Pagina 33
Psihologia Educațională - Pagina 34
Psihologia Educațională - Pagina 35
Psihologia Educațională - Pagina 36
Psihologia Educațională - Pagina 37
Psihologia Educațională - Pagina 38
Psihologia Educațională - Pagina 39
Psihologia Educațională - Pagina 40
Psihologia Educațională - Pagina 41
Psihologia Educațională - Pagina 42
Psihologia Educațională - Pagina 43
Psihologia Educațională - Pagina 44
Psihologia Educațională - Pagina 45
Psihologia Educațională - Pagina 46
Psihologia Educațională - Pagina 47
Psihologia Educațională - Pagina 48
Psihologia Educațională - Pagina 49
Psihologia Educațională - Pagina 50
Psihologia Educațională - Pagina 51
Psihologia Educațională - Pagina 52
Psihologia Educațională - Pagina 53
Psihologia Educațională - Pagina 54
Psihologia Educațională - Pagina 55
Psihologia Educațională - Pagina 56
Psihologia Educațională - Pagina 57
Psihologia Educațională - Pagina 58
Psihologia Educațională - Pagina 59
Psihologia Educațională - Pagina 60
Psihologia Educațională - Pagina 61
Psihologia Educațională - Pagina 62
Psihologia Educațională - Pagina 63
Psihologia Educațională - Pagina 64
Psihologia Educațională - Pagina 65
Psihologia Educațională - Pagina 66
Psihologia Educațională - Pagina 67
Psihologia Educațională - Pagina 68
Psihologia Educațională - Pagina 69
Psihologia Educațională - Pagina 70
Psihologia Educațională - Pagina 71
Psihologia Educațională - Pagina 72
Psihologia Educațională - Pagina 73
Psihologia Educațională - Pagina 74
Psihologia Educațională - Pagina 75
Psihologia Educațională - Pagina 76
Psihologia Educațională - Pagina 77
Psihologia Educațională - Pagina 78
Psihologia Educațională - Pagina 79
Psihologia Educațională - Pagina 80
Psihologia Educațională - Pagina 81
Psihologia Educațională - Pagina 82
Psihologia Educațională - Pagina 83
Psihologia Educațională - Pagina 84
Psihologia Educațională - Pagina 85
Psihologia Educațională - Pagina 86
Psihologia Educațională - Pagina 87
Psihologia Educațională - Pagina 88
Psihologia Educațională - Pagina 89
Psihologia Educațională - Pagina 90
Psihologia Educațională - Pagina 91
Psihologia Educațională - Pagina 92
Psihologia Educațională - Pagina 93
Psihologia Educațională - Pagina 94
Psihologia Educațională - Pagina 95
Psihologia Educațională - Pagina 96
Psihologia Educațională - Pagina 97
Psihologia Educațională - Pagina 98
Psihologia Educațională - Pagina 99
Psihologia Educațională - Pagina 100
Psihologia Educațională - Pagina 101
Psihologia Educațională - Pagina 102
Psihologia Educațională - Pagina 103
Psihologia Educațională - Pagina 104
Psihologia Educațională - Pagina 105
Psihologia Educațională - Pagina 106
Psihologia Educațională - Pagina 107
Psihologia Educațională - Pagina 108
Psihologia Educațională - Pagina 109
Psihologia Educațională - Pagina 110
Psihologia Educațională - Pagina 111
Psihologia Educațională - Pagina 112
Psihologia Educațională - Pagina 113
Psihologia Educațională - Pagina 114
Psihologia Educațională - Pagina 115
Psihologia Educațională - Pagina 116
Psihologia Educațională - Pagina 117
Psihologia Educațională - Pagina 118
Psihologia Educațională - Pagina 119
Psihologia Educațională - Pagina 120
Psihologia Educațională - Pagina 121
Psihologia Educațională - Pagina 122
Psihologia Educațională - Pagina 123
Psihologia Educațională - Pagina 124
Psihologia Educațională - Pagina 125
Psihologia Educațională - Pagina 126
Psihologia Educațională - Pagina 127
Psihologia Educațională - Pagina 128
Psihologia Educațională - Pagina 129
Psihologia Educațională - Pagina 130
Psihologia Educațională - Pagina 131

Conținut arhivă zip

  • Psihologia Educationala
    • CREATIVITATEA.ppt
    • Prezentare Grupul scolar.ppt
    • Suport curs PSIHOLOGIA EDUCATIEI, 2010.doc

Alții au mai descărcat și

Procese cognitive superioare - gândirea

PROCESE COGNITIVE SUPERIOARE GANDIREA 1. Definirea si caracterizarea gandirii Intelectul desemneaza un sistem de relatii, activitati si procese...

IQ vs IE (inteligență mentală vs inteligență emotională)

1. Introducere Auzim din ce in ce mai des de termenul “inteligenta emotionala”. Parte distincta fata de inteligenta generala ea ne afecteaza viata...

Gândirea critică

Definitie: Gândirea se definește ca fiind procesul cognitiv de însemnătate centrală în reflectarea realului care, prin intermediul abstractizării...

Psihologia Educației

Capitolul 1. VÂRSTA ŞCOLARĂ ŞI PARTICULARITĂŢILE EI ÎN FORMAREA PERSONALITĂŢII ELEVULUI 1.1. Unitatea bio-psiho-socială a individului uman...

Psihologia vârstelor

Psihologia varstelor este o ramura a stiintelor psihologice, care a luat fiinta odata cu extinderea conceptului de "dezvoltare", dar si cu...

Raport psihologic

1. Date de identificare ale subiectului: Mariana Pop în vârstă de 44 de ani este funcționară la C.E.C. Este divorțată de 5 ani și locuiește cu...

Chestionar de măsurare a comportamentului agresiv

Agresivitatea,tendinta de a ataca-luat intr-un sens restrans,acest termen se raporteaza la caracterul belicos al unei persoane.Intr-o acceptiune...

Raportul dintre inteligență și limbaj

Raportul dintre inteligenta si limbaj sau" intrebarea daca limbajul este in mod hotarator dependent de anumite capacitati nonlingvistice. Dupa...

Te-ar putea interesa și

Psihologia învățării teorii și aplicații educaționale

CAPITOLUL I Cand vorbim despre invatare, mereu o raportam la fiinta umana desi nu este un fenomen exclusiv uman. se regaseste si in lumea animala...

Psihologie educatională - studiu de caz

tendita de a-i domina pe coechipierii sai, avand aptitudini de lider (le da instructiuni). Subiectul are o personalitate puternica, incearca sa-si...

Rolul Consilierului Educațional în Orientarea Școlară

DELIMITĂRI CONCEPTUALE Ce misiune are un consilier educativ- Se implică într-un act de comunicare cu clientul solicitant de servicii de consiliere...

Psihologie educațională

Facultate: IESC Anul: 1 Titular disciplina: • curs: Lector dr David Laura • seminar: Prep. Univ. Tomozii Elena Simona Tematica Seminar:...

Psihologie educatională - adolescenți și preadolescenți

Factorii externi și factorii interni Dezvoltarea psihică este rezultatul interacțiunii factorilor externi și interni. Cei externi sunt constituiți...

Avantajele și limitele metodelor psihologiei educației și contextele educaționale în care pot fi utilizate

Psihologia educationala preia din arsenalul metodologic al stiintelor psihologice acele metode care se potrivesc obiectivelor sale de cercetare si...

Diferența dintre consiliere educatională, consiliere psihologică și psihoterapie

Înainte de a putea intra în compararea acestor termeni, o înțelegere mai aprofundată a fiecăruia este necesară. Mai exact, ce anume este...

Psihologia Educației - Parte Integrantă a Fenomenului Educațional

CURS 1 Psihologia educaţiei – parte integrantă a fenomenului educaţional Parte integrantă a dezvoltării sociale şi personale, educaţia poate fi...

Ai nevoie de altceva?