Psihologia Muncii

Curs 01 (09.oct.2000)

PSIHOLOGIA MUNCII

Consideratii generale legate de munca:

Ombredane si Faverge considerau munca un comportament insusit prin invatare si care trebuie sa se adapteze cerintelor sarcinii. Ca urmare, definitia evidentiaza doua elemente ale activitatii de munca:

- munca este activitatea invatata, nu este un simplu raspuns al organismului la stimuli de moment sau la solicitari ale instinctului, ci este o activitate de indeplinire a unor sarcini.

- omul trebuie sa se adapteze continuu la anumite cerinte.

O caracteristica esentiala a activitatii de munca il constituie faptul ca produsul, scopul sarcinii si rezultatul muncii au fost constituite mai intii in plan mental. Scopul este elementul esential care declanseaza, sustine si determina felul activitatii de munca.

Activitatea de munca se situeaza la nivelul interactiunii om-instrumentele muncii si obiectele muncii. Interactiunea om-mediu de munca (ambianta in care-si desfasoara activitatea) este un proces continuu de asimilare si acomodare datorita evolutiei lente sau, dimpotriva, schimbarilor radicale ale tehnologiei.

Definitie: Psihologia muncii se ocupa cu studiul fenomenelor si particularitatilor psihice implicate in activitatea de munca a omului.

Obiectul psihologiei muncii este constituit in linii generale:

1. Componentele psihologice ale diferitelor activitati:

- bagajul de cunostiinte si deprinderi.

- inclinatiile si interesele.

- motivatiile.

- aptitudinile si starile psihice ale celui ce desfasoara activitatea de munca.

2. Factorii psihologici ce contribuie la sporirea productivitatii muncii:

- atentia si spiritul de observatie.

- gindirea.

- memoria.

- inteligenta.

- afectivitatea.

- vointa.

Scurt istoric asupra evolutie psihologiei muncii

Initial, precuparile de cercetare psihologica a muncii, au fost cunoscute sub numele de psihotehnica sau psihologie aplicata. Lucrarile de inceput sunt datorate lui Munsterberg care in anii 1913-1914 a elaborat doua lucrari: “Psihologia si eficienta industriala” si “Fundamente ale psihotehnicii”.

Dupa ce o lunga perioada au fost incluse in psihologia aplicata, studiile de psihologia muncii au inceput sa se constituie intr-un cimp autonom. In 1925 Myers publica o lucrare cu titlul “Psihologie industriala”, ce va deveni ulterior o publicatie lunara, cuprinzind si lucrari referitoare si la alte tipuri de munca (transporturi, agricultura etc).

Au capatat o mare raspandire studiile lui E. Marey referitoare la miscarea ochiilor, apoi F. Kraepelin privitor la curba de lucru si oboseala, I. Secenov care a facut studii ale miscarilor implicate in diferite forme de munca.

Lahy este primul specialist in Franta ce s-a ocupat cu utilizarea testelor in selectia profesionala. El a infiintat in anii ’30 in Romania primul laborator de psihotehnica. El a facut studii privitoare la cauzele si efectele oboselii si studii privind adaptarea masinii la om.

Treptat au aparut probleme tot mai mari legate de:

- orientarea si selectia profesionala

- oboseala si accidentele de munca

- mutatiile sistemului om- masina- mediu industrial care au atras atentia asupra cunoasterii psihologiei muncii, ceea ce a dus la dezvoltarea studiilor in acest domeniu inainte de cel de-al doilea Razboi Mondial.

Bonnardel si Pieron au elaborat teste pentru atentia con-centrata.

Dupa cel de-al doilea Razboi Mondial, odata cu raspindirea muncii automatizate si a aparitiei computerelor tabloul industrial s-a schimbat :

- odata cu inlocuirea anumitor operatii efectuate de indivizi cu masini automate s-a inregistrat diminuarea, pina la disparitie a problemelor lagate de oboseala si accidente.