Psihologia Transporturilor

Dezvoltarea rapida a mijloacelor de transport în S.U.A. la începutul seculului a atras dupa sine multiplicarea accidentelor de circulatie. Problemele cele mai mari le punea circulatia tramvaielor în marile orase americane.

Astfel ca, în 1910, Asociatia americana pentru legislatia muncii a tinut un congres dedicat cautarii mijloacelor si metodelor de protectie contra accidentelor de tramvai si a apelat la Hugo Münsterberg de la Universitatea din Havard pentru a gasi mijloace de selectie a conducatorilor de tramvaie.

Münsterberg ajunge la concluzia ca sarcina principala a conducatorilor de tramvaie este aprecierea vitezei vehiculelor, care trec în dreapta si stânga lui “Atentia complexa specifica”: o alta cerinta a acestei profesii si a creat si un aparat special în scopul determinarii acestei forme de atentie (banda rulanta cu o fanta prin care prezenta cifre si litere). Indicatorii performantei: rapiditatea si numarul de erori.

Experienta lui Münsterberg a fost preluata la Dallas de catre P.W.Gerhardt în examinarea soferilor de camioane utilizând un test de observatie, test de atentie si test de judecata.

În Europa metoda lui Münsterberg a fost încercata în 1918 la Geneva de catre Fonteigne si Claparède, apoi supusa verificarilor si validarilor nu a dat satisfactie.

Dezvoltarea puternica a examinarilor conducatorilor de tramvaie s-a realizat în Germania (1917) de catre profesorul W.Stern la Hamburg si inginerul K.Tramm la Berlin.

Metoda de examinare Stern – Sachs

inteligenta

atentia si capacitatea de reactie la stimuli obisnuiti si la stimuli neasteptati

a creat un aparat menit sa simuleze comenzile din cabina tramvaiului (banda, fante, semafor, comenzi la mâna si picior)

Metoda de examinare K. Tramm

A identificat urmatoarele activitati ce trebuie examinate:

întelegerea sarcinilor de lucru

aprecierea distantelor si miscarii

erori în aprecierea distantelor si miscarii

aprecierea vitezei de pornire si de frânare

recunoasterea si eliminarea dificultatilor de exploatare

deprinderea (obisnuinta) cu pericolele

reguli si semnale

cunoasterea distantelor

Structura examinarii

acuitatea vizuala

rapiditatea vederii la tahistoscop

vederea nocturna

vederea cromatica

acuitatea auditiva

localizarea zgomotului

memoria (cuvinte)

atentia ( a construit o aparatura complexa un adevarat simulator de tramvai cu comenzi specifice si cu proiectarea pe ecran a unor situatii de ruta, semnale etc.)

inteligenta tehnica (sensul de rotatie al unor roti angrenate prin curele de transmisie)

examinarea stabilitatii sau nervozitatii

examinarea supletei articulatiilor bratului prin manipularea unei manivele printr-o fanta circulara

viteza, promptitudinea sesizarii pericolului (“ghilotina”)

rezistenta fizica a muschilor bratelor

Tramm a realizat între primii un studiu de fidelitate si validitate a examenului psihotehnic comparând doua loturi de subiecti (cu accident, fara accidente) si a calculat un asa-numit “indice de certitudine” sau siguranta:

Aptitudine generala 77

Vedere 57

Auz .70

Forta 53

Randamentul manual ..65

Vederea de ansamblu ..74

Rezistenta la frica 70

Nivelul global de certitudine al unui examen complet era de 85-90%.

Metoda lui J.M.LAHY

În 1921 la propunerea lui Toulouse, presedinte al Ligii de higiena mentala, societatea de transport în comun din regiunea Paris apeleaza la serviciile lui Lahy spre a aplica metodele sale verificate în laboratorul lui Toulouse. Apoi s-a înfiintat un laborator de psihotehnica si examinarea conducatorilor de tramvaie a devenit obligatorie. Examenul consta din:

examinare timp de reactie

examinarea sugestibilitatii motrice (examinatorul declanseaza miscari prin care sugereazu unele efecte, urmarind daca subiectul le sesizeaza corect).

examinarea atentei difuze -ecran cu lampi colorate într-o camera obscura, comenzi manuale si cu piciorul, deci un fel de R.C.

aprecierea vitezelor si distantelor (dispozitiv orizontal – rigla – cu 3 sine pe care evolueaza repere ce trebuie aduse la acelasi nivel)

masurarea rezistentei la oboseala motorie (forta musculara cu dynamograful)

viteza de aprehensiune a imaginilor la tahistoscop

iritabilitatea (la proba de atentie se adauga o serie de semnale sonore foarte intense si se compara rezultatele din prima parte a probei cu a 2-a)

proba de platforma la tramvai (comenzi simultane, ecran de protectie, strada se masoara reactiile)

Valoarea experimentului lui Lahy: reducerea numarului de abandonari ale scolii de la 20% la 4,3% si a numarului de accidente cu 16,5% obtinându-se o economie de 1 milion si 300 mii franci.

Metoda lui RUPP în Viena

Structura examenului: