Psihologie Cognitivă

1. Definitia psi. cog

2. Antecedentele filosofice ale psi: rationalism,empirism

3. Antecedentele psihologice ale psi. cognitive

4. Emergenta psi cognitive

5. Metode de cercetare în psi cog

6. Domenii cheie în psi cog

7. Teme cheie în psi cog.

1. Def: Psi cog studiaza modul în care oamenii percep, învata, memoreaza si gândesc informatia. (def. exhaustiva, dar exista diferite ramuri)

Psi cog este foarte legata de alte discipline, ’ stiintele cognitiei

Filosofia mintii Inteligenta artificiala (matematica)

Stiintele

cognitiei

Lingvistica Neurostiinte

Psi cognitiva

Cunoasterea istoriei psi cog are importanta sa: de unde vine psi cog, etapele parcurse, întelegerea scopurilor si directiilor ei de cercetare.

Stenberg: Trebuie sa întelegem trecutul pt a nu repeta greseli vechi si a putea face greseli noi.

Studiul unei discipline evidentiaza faptul ca progresul acesteia este rezultatul unui proces didactic.

Dialectica se bazeaza pe: teza, antiteza, sinteza

a) teza = o idee cu o anumita valoare de adevar care îsi demonstreaza contributia la cunoastere; prin gradul în care acopera realitatea poate fi acceptata cu timpul; în timp duce la formarea unei idei

b) contrar ’ antiteza ( ex: înnascut - dobândit)

c) La un moment dat din disputa dintre ele ’ sinteza (integrarea ambelor)

! Când sinteza se sedimenteaza redevine teza si procesul se reia.

2. Radacini filosofice ale psi: rationalism vs empirism

sunt legate de 2 modalitati diferite de studiere a mintii umane

’filosofia – mod de studiu: introspectia (contemplatia)

’fiziologia – studiul stiintific al functiior de sustinere a mintii prin metode empirice

Platon: Teoria formelor ’ th.dualista: 2 lumi ’ ideile

’ realitatea

Realitatea nu e neaparat ceea ce vedem, lumea obiectelor concrete, perceptibile prin simturi, cât mai ales cea legata de formele abstracte existente în mintea noastra.

Aristotel: Realitatea eformata doar din lumea concreta de obiecte accesibile prin simturi.

Cei doi difera si prin metodele de studiu:

teza: Platon - observatia = imperfecta (poate distrage de la aflarea adevarului)

- propune o abordare rationalista, bazata pe logica

antiteza: Aristotel – observatia = singura metoda de aflare a adevarului ’ empirism

sinteza: Atunci când realizam o obs empirica/ studiu practic, la baza ei trebuie sa stea mereu o teorie; dar e posibil si chiar de dorit ca observatiile sa cerceteze teoria respectiva.

Disputa a continuat si in Evul Mediu prin:

Rene Descartes: adept al lui Platon, - ideile sunt înnascute

John Locke: mintea la nastere - “tabula rasa”; ea se umple pasiv de cunostinte prin experimentarea în decursul vietii

I. Kant: o prima încercare de sinteza (Critica ratiunii pure si Critica ratiunii practice)

3. Antecedentele psihologice ale psi cog – întrebare fundamentala în studiul psi:

Structura (anatomia) mintii umane sau functiile ei (fiziologia)?

2 mari curente: ’structuralismul

’functionalismul

Structuralismul studiaza structurile, configuratiile de elemente din mintea umana.

Adepti: Wundt: metoda de studiu a structuralismului ’ introspectia: analiza elementelor informationale ce ajung la nivelul constiintei.

Titchner: structura constiintei = 3 elem: senzatii, idei, afecte

Functionalismul: alternativa la structuralism (studiul proceselor si mai putin al formelor)

Care e relatia functionala între un stimul si raspunsul la actiunea generata?

Pragmatismul: cercet stiintifica e justificata numai daca e utila

James: parintele functionalismului

Dewey : pragmatism

Sinteza: S ) F ’ Asociationismul:

- considerata o scoala psihologica mai putin rigida

- studiaza modul în care ideile de asociazaîntre ele pt a rezulta într-o forma de învatare (contiguitate, întâmplare, similaritate,contrast)

Ebbinghaus: de fapt primul asociationist

Thorndike: asocierile au la baza satisfactia; legatura S – R se creeaza si rezista daca raspunsul e încurajat (` de behaviorism la niv metodei de lucru, la beh. sub = animale)

Behaviorismul – studiul relatiei S – R

Pavlov: învatarea conditionata clasica: prin asociere se creeaza legaturi stabile în timp.

B pur se centreaza pe asocierea dintre mediu (stimul) si comportramentul observabil (R)

orice ipoteza referitoare la gânduri, moduri de a gândi sunt pure speculatii si nu-si au locul în psihologie.

Watson: a transformat limbajulîn simpla miscare musculara

Skinner: conditionare operanta (întarirea unui anumit comportament în functie de prezenta/absenta pedepsei/recompensei )

Tollman: (parintele psi cog) - comportament teleologic (cu o finalitate)

Anii ’50 – ’60 psi gestaltista: ’întelegem mai multe fen psihice atunci când abordam ca întreg organizat si structurat (nu parti asociate)

’ reactie la behaviorismul timpuriu

’ contributii la psi cog prin ideile despre studiul perceptiei si insight-ului în rezolvarea de probleme

Bibliografie: ’ R. Stenberg – Cognitive psychology

’J.R Anderson – Cognitive Psychology and its implications

’Gazzaniga – Foundations of Cognitive Sciences

’Miclea – Psihologie cognitiva