Psihologie Experimentala 2 - Organizarea Colectiei de Date

Imagine preview
(9/10 din 7 voturi)

Acest curs prezinta Psihologie Experimentala 2 - Organizarea Colectiei de Date.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 14 pagini .

Profesor: Moldovan Traian

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Psihologie

Cuprins

2.1. Evaluarea si masurarea în psihologie
2.2. Colectia de date brute
2.3. Ordonarea si gruparea datelor
2.4. Condensarea datelor brute în tabele si grafice
2.5. Sumar
Bibliografie
Exercitii
Întrebari cu raspunsuri multiple

Extras din document

2.1. EVALUAREA SI MASURAREA ÎN PSIHOLOGIE

Datele obtinute prin diferite forme de investigatie psihologica se prezinta adesea în forma numerica sau sunt aduse, gratie unei operatii de codare, la o forma numerica, astfel încât se preteaza la o prelucrare matematica, în particular, statistica. Spre exemplu, într-o experienta de laborator se înregistreaza frecventa, durata ori amplitudinea unei reactii în functie de stimulii aplicati; într-o activitate sau o proba practica se numara raspunsurile exacte, ca si erorile; altadata, se noteaza timpul de executie a unei miscari sau actiuni, timpul de reactie pentru raspuns, timpul de evocare a unui material din memorie ori de asociere a unor cuvinte etc. De asemenea, în probe de învatare se marcheaza numarul de repetitii sau încercari necesare pâna la obtinerea curbei cu platou, precum si volumul materialului retinut în diferite unitati de timp s.a.m.d.

Când este vorba de influenta unor factori fizici (stimuli vizuali, acustici, tactili) se masoara – pe baza aparatelor cunoscute – anumiti parametri fizici: intensitate, frecventa, greutate s.a. De notat ca variabilele brute, adica sirul de numere cu care opereaza psihologul rezulta fie în mod direct din citirea aparatelor – cum este cazul indicilor de timp sau al parametrilor fizici –, fie din însumarea de puncte, cum este cazul testelor creion – hârtie sau alte probe. Alteori, datele apar din totalizari pe rubrici ordonate ale unui tabel sau protocol de observatie, cum va reiesi din exemplul ce urmeaza.

Exemplu:

Un proces de investigare ce ia forma observatiei pune, de regula, în joc o grila de observatie, care ofera cadrul de clasificare a datelor, rubricile tabelului de înregistrare a faptelor urmarite.

Pentru a surprinde, de pilda, anumite trasaturi de temperament în comportarea prescolarului sau a scolarului mic se organizeaza un joc – denumit conventional "transportul cuburilor" – caruia i se impun anumite cerinte. Copilul trebuie sa transporte cu lopatica pe un traseu dat (dus si întors) un numar crescând de cuburi (3, 4, 5, ... 10), purtând coloana acestora cu mâna dreapta fara sa o sprijine cu cealalta mâna. În caz de esec (pierderea vreunui cub, rasturnarea coloanei etc.) proba se reia de la început. Se înregistreaza succesiunea probelor, reactiile verbale si motorii care însotesc îndeplinirea sarcinii, continutul sau felul acestor reactii în functie de succes/insucces, reluarea probei etc. Tabelul 2.1., adaptat dupa I. A. Samarin (1954), reda un fragment dintr-un asemenea protocol. Rubricile tabelului alcatuiesc grila de observare a comportamentului.

....

Dupa cum se vede, este vorba de strângerea unei informatii mai mult calitative:

s-a notat prezenta sau absenta reactiilor verbale si motorii (cu "+", respectiv "-"), apoi felul sau continutul acestora, manifestarea cu insistenta a unei trasaturi (marcata cu semnul exclamarii). Documentul care consemneaza datele obtinute si modul de recoltare se numeste protocol. Efectuând totalizari pe coloane în tabelul de date, se obtin frecvente diferite pentru anumite tipuri de reactii, care se pun în corelatie cu tipul temperamental al subiectului. Datele observatiei ne apar condensate sub forma de efective sau frecvente, corespunzator unor tipuri de raspuns.

Sub presiunea unor cerinte de ordin practic, nevoia de masurare s-a extins, dupa cum se vede, de la masurarea fizica la cea psihologica. Trebuie însa precizat ca psihologia nu dispune de unitati de masura asa cum se întâlnesc ele în fizica. Spre exemplu, un copil retine dintr-o proba de memorie 8 cuvinte din 15 sau patru trasee dintr-un labirint. Rezultatul testelor se exprima numeric prin însumarea elementelor memorate. Nu este precizat însa daca traseele respective sau cuvintele sunt echivalente între ele pentru a fi doar numarate, totalizate în cota atribuita subiectului. De asemenea, nu este precizat modul de comparare între memoria cuvintelor si aceea a traseelor pentru a le "compune" într-un indice cantitativ unic. Asadar, nu sunt conturate aici unitati de masura (cf. J. Piaget, 1972).

Conceptul de masurare este luat în psihologie în continutul sau cel mai larg si anume, în sensul de operatie prin care se atribuie numere datelor discrete sau continue ce urmeaza a fi evaluate. Un exemplu familiar în aceasta privinta ar fi evaluarea si notarea scolara, care reprezinta în final un mod de codare numerica (de la 1 la 10) a rezultatelor la învatatura. Numai ca notele finale presupun un act de apreciere care comporta oricum un grad de subiectivitate. În schimb investigatiile psihologice tind si reusesc în numeroase situatii sa obtina date obiective, independente de persoana care face cercetarea. Montajele de laborator, tehnica de notare a probelor psihologice, analiza produselor activitatii, ca si observarea sistematica permit – cum s-a aratat mai sus – înregistrarea unor fapte precise, colectarea în cele din urma a unei informatii numerice. Exprimând anumite date în forma numerica, suntem tentati sa facem în continuare operatii aritmetice cunoscute: adunarea, înmultirea, împartirea etc. Or, fenomenele psihice – cum vom vedea – impun anumite restrictii în aceasta privinta; trebuie sa existe un paralelism (izomorfism) între tratarea numerica si proprietatile faptelor studiate.

Masurarea psihologica, luata în sensul larg de aplicare a numarului la datele obtinute, prezinta o anumita gradatie, definita de tipurile de scale întâlnite în investigatiile concrete. Folosind terminologia lucrarilor de metodologie psihologica (Stevens, 1951; Suppes si Zinnes, 1963; Coombs, 1963; Faverge, 1965; Reuchlin, 1963; Rouanet, 1987 s.a.) vorbim de diferite tipuri de scale: scale nominale, scale ordinale, scale de intervale s.a. Între acestea se gasesc si tipuri intermediare, de exemplu scale hiperordinale (între scale ordinale si scale de interval). Felurile amintite de scari sau scale denumesc trepte succesive de masurare într-un domeniu dat.

Fisiere in arhiva (1):

  • Psihologie Experimentala 2 - Organizarea Colectiei de Date.doc

Alte informatii

Cursul d-lui Prof. Traian M. de la univ. D.Cantemir Tg Mures Anul I sem I-II Psihologie Experimentala - Modulul 2 Obiectivele Modulului: - modul de utilizare al scalelor de masurare, - modul de sistematizare a unei colectii de date - modalitatile de organizare a datelor în tabele si grafice