Psihologie și Pedagogie

Curs
8.3/10 (3 voturi)
Domeniu: Psihologie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 104 în total
Cuvinte : 48897
Mărime: 3.26MB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

TEMA 1. Introducere în Psihologie.

ŞEDINŢA 1. Scurtă privire istorică asupra obiectului Psihologiei Militare, domenii de aplicabilitate în armată.

1. Importanţa psihologiei şi pedagogiei militare pentru instruire şi educare.

"Pentru a face ceva, trebuie să îndrăzneşti – să îndrăzneşti să gîndeşti şi să înfăptuieşti ce ţi-ai propus".

sir David STIRLING,

colonel, comandantul trupelor SAS,

II Război mondial, Marea Britanie

Bazele psihologiei militare aplicate reprezintă primul manual de psihologie militară, care înlătura lacunele în pregătirea psihologică a efectivului Armatei Naţionale a Republicii Moldova.

Manualul reprezintă o călăuză pentru comandanţi, psihologi militari, ofiţeri, studenţii facultăţilor civile antrenaţi în nobila trudă de cunoaştere şi înţelegere a personalităţii militarului şi proceselor psihice ce au loc în colectivele militare. Se deosebeşte de manualele similare prin conţinutul etnopsihologic pronunţat, în corelaţie cu fenomenele psiho-sociale contemporane. Accentul este pus pe originea psiho-socială a disciplinei militare, fenomenului agresivităţii, rolul fobiilor în viaţa masei militare. Un fapt deosebit reprezintă concepţia originii patriotismului, precum şi influenţa negativă a "conceptului mioritic" asupra mentalului social şi militar. El include 19 axiome, 2 teoreme, 4 stratageme psihologice şi maxime a personalităţilor ilustre, care dezvăluie chintesenţa concepţiei pregătirii psihologice. Scopul final al manualului este altoirea culturii psihologice şi catalizarea gîndirii militare.

Deşi psihologia ca disciplină ştiinţifică a luat naştere în ultimul sfert al secolului al XIX-lea, se menţin încă multiple reticenţe asupra independenţei şi necesităţii existenţei sale, ca urmare a dezvoltării altor ramuri ale ştiinţei, creşterii numărului absolvenţilor de facultate şi uşurinţei în aplicarea şi interpretarea rezultatelor sale. Deficienţe la care se adaugă faptul că, din contră, mulţi îşi pun în ea speranţa soluţionării celor mai multe din problemele de comportament generate de stilul de viaţă al societăţii actuale.

Cu toate că psihologia militară ştiinţifică a apărut cu mai bine de opt decenii în urmă; „certificatul de naştere” a instituţiei psihologice în armată datează din anul 1939, când în armata SUA se creează Secţia de Testări Psihologice care elaborează Army General Classification Test (AGCT), instrument psihologic cu care au fost examinate, în perioada celui de-al doilea război mondial, peste 12 milioane de persoane în vederea repartizării lor pe arme şi specialităţi militare.

Biroul Serviciilor Strategice (OSS), în SUA şi Secţia Operaţiilor Speciale (SOE), în Marea Britanie, au elaborat metodologii specifice şi numeroase baterii de teste pentru selecţia personalului, punând bazele a ceea ce mai târziu au devenit Centrele de Evaluare (Assessment Centers).

Activitatea psihologilor militari nu s-a redus însă la selecţie. În egală măsură ei s-au implicat în proiectarea unor programe de instruire, în investigarea şi evaluarea atitudinilor, a motivaţiei şi moralului mai ales în luptă, în identificarea şi prevenirea/atenuarea efectelor câmpului de luptă, ale operaţiilor militare asupra personalului, în optimizarea conducerii militare etc.

Dacă la început psihologii militari şi-au desfăşurat activitatea în institute de cercetare şi în laboratoare specializate, cu timpul ei au devenit, în unele armate, o prezenţă obişnuită în ambientul militar şi chiar pe câmpul de luptă.

O etapă importantă în evoluţia instituţiei psihologice în armată o reprezintă perioada anilor ’70 - ’80, când în majoritatea armatelor occidentale au luat fiinţă structuri organizaţionale cu sarcini specifice în domeniul psihologiei.

Astfel, de exemplu, în armata germană au fost înfiinţate, în 1970, Centrul de Pregătire Morală Psihologică şi Institutul de Ştiinţe Sociale al Bundeswehrului, iar în anul 1981 a fost creată Asociaţia pentru Pregătirea Moral-Psihologică a Militarilor şi Centrul de Psihologie Militară a Bundeswehrului, care aveau ca sarcini, printre altele, cunoaşterea situaţiilor conflictuale din colectivele militare şi modul de soluţionare a acestora, motivaţia în exersarea profesiei în Bundeswehr, orientarea şi selecţia profesională, elaborarea de teste pentru verificarea psihologică în scopul stabilirii aptitudinilor pentru serviciul militar a recruţilor etc.

Structuri asemănătoare, cu sarcini similare, au fost create şi în alte armate occidentale: Serviciul de Psihologie al Armatei, în Austria, Centrul Socio-Psihologic, în Italia, Serviciul de Psihologie Militară, în Spania etc.

Pentru efectuarea cercetărilor în domeniul psihologiei militare, care au ca scop găsirea unor forme şi metode eficiente de indicare a capacităţii combative a armatei SUA, a fost creată o reţea largă de instituţii şi organisme specializate. Din cele peste 130 de institute, centre şi organe existente în SUA, 80 sunt incluse în sistemul forţelor armate.

Printre temele de cercetare cele mai frecvente, aflate pe agenda psihologilor militari, se pot menţiona: rolul factorului moral în război, motivaţia soldaţilor americani în războaiele limitate viitoare, psihologia microgrupurilor, factorul stres, starea moral-politică a forţelor armate etc.

În majoritatea ţărilor dezvoltate, activitatea psihologică se desfăşoară astăzi într-un context social şi organizaţional nou, total diferit de cel specific anilor ’70 şi chiar ’80: reducerea bugetelor militare, „declinul” accentuat al armatei de masă, schimbarea tipului de misiuni încredinţate Forţelor Armate, creşterea timpului de desfăşurare a unor misiuni, apariţia unor probleme supra-adăugate, în special a celor legate de familiile militarilor şi, în fine, existenţa unor incertitudini privind implicaţiile şi consecinţele schimbărilor din sfera progresului tehnologic, a structurilor forţelor şi a geopoliticii.

Am procedat la această scurtă introducere deoarece adesea se manifestă o înţelegere reducţionistă a sarcinilor pe care le are psihologul, imaginea stereotipă fixându-se pe aplicarea unor teste psihologice şi pe interpretarea lor („psihologul = omul cu testul”).

În realitate, psihologul este persoana calificată şi abilitată legal, care: efectuează cercetări asupra proceselor mentale; studiază comportamentele umane, individuale şi colective; aplică cunoştinţele dobândite la promovarea adaptării fiinţelor umane pe plan profesional, social, educativ; testează şi determină aptitudinile mentale; oferă consultaţii; analizează influenţa eredităţii, precum şi a factorilor sociali şi profesionali asupra mentalităţii şi comportamentului indivizilor.

Nu ne putem pronunţa dacă sintagma „psiholog militar” reprezintă o nouă profesie sau doar o ocupaţie specifică. Cert este însă faptul că specializarea în domeniu trebuie să fie mai accentuată, mai profundă, poate chiar prin forme instituţionalizate. Numai în acest fel psihologii militari pot (pentru că trebuie) să fie o forţă pozitivă şi foarte consistentă.

Orice ştiinţă ca o ramură independentă a cunoştinţelor umane îşi are obiectul său special de studiu. Psihologia studiază activitatea psihică a omului , ea este ştiinţa despre legităţile apariţiei, dezvoltării şi manifestărilor psihicului.

Preview document

Psihologie și Pedagogie - Pagina 1
Psihologie și Pedagogie - Pagina 2
Psihologie și Pedagogie - Pagina 3
Psihologie și Pedagogie - Pagina 4
Psihologie și Pedagogie - Pagina 5
Psihologie și Pedagogie - Pagina 6
Psihologie și Pedagogie - Pagina 7
Psihologie și Pedagogie - Pagina 8
Psihologie și Pedagogie - Pagina 9
Psihologie și Pedagogie - Pagina 10
Psihologie și Pedagogie - Pagina 11
Psihologie și Pedagogie - Pagina 12
Psihologie și Pedagogie - Pagina 13
Psihologie și Pedagogie - Pagina 14
Psihologie și Pedagogie - Pagina 15
Psihologie și Pedagogie - Pagina 16
Psihologie și Pedagogie - Pagina 17
Psihologie și Pedagogie - Pagina 18
Psihologie și Pedagogie - Pagina 19
Psihologie și Pedagogie - Pagina 20
Psihologie și Pedagogie - Pagina 21
Psihologie și Pedagogie - Pagina 22
Psihologie și Pedagogie - Pagina 23
Psihologie și Pedagogie - Pagina 24
Psihologie și Pedagogie - Pagina 25
Psihologie și Pedagogie - Pagina 26
Psihologie și Pedagogie - Pagina 27
Psihologie și Pedagogie - Pagina 28
Psihologie și Pedagogie - Pagina 29
Psihologie și Pedagogie - Pagina 30
Psihologie și Pedagogie - Pagina 31
Psihologie și Pedagogie - Pagina 32
Psihologie și Pedagogie - Pagina 33
Psihologie și Pedagogie - Pagina 34
Psihologie și Pedagogie - Pagina 35
Psihologie și Pedagogie - Pagina 36
Psihologie și Pedagogie - Pagina 37
Psihologie și Pedagogie - Pagina 38
Psihologie și Pedagogie - Pagina 39
Psihologie și Pedagogie - Pagina 40
Psihologie și Pedagogie - Pagina 41
Psihologie și Pedagogie - Pagina 42
Psihologie și Pedagogie - Pagina 43
Psihologie și Pedagogie - Pagina 44
Psihologie și Pedagogie - Pagina 45
Psihologie și Pedagogie - Pagina 46
Psihologie și Pedagogie - Pagina 47
Psihologie și Pedagogie - Pagina 48
Psihologie și Pedagogie - Pagina 49
Psihologie și Pedagogie - Pagina 50
Psihologie și Pedagogie - Pagina 51
Psihologie și Pedagogie - Pagina 52
Psihologie și Pedagogie - Pagina 53
Psihologie și Pedagogie - Pagina 54
Psihologie și Pedagogie - Pagina 55
Psihologie și Pedagogie - Pagina 56
Psihologie și Pedagogie - Pagina 57
Psihologie și Pedagogie - Pagina 58
Psihologie și Pedagogie - Pagina 59
Psihologie și Pedagogie - Pagina 60
Psihologie și Pedagogie - Pagina 61
Psihologie și Pedagogie - Pagina 62
Psihologie și Pedagogie - Pagina 63
Psihologie și Pedagogie - Pagina 64
Psihologie și Pedagogie - Pagina 65
Psihologie și Pedagogie - Pagina 66
Psihologie și Pedagogie - Pagina 67
Psihologie și Pedagogie - Pagina 68
Psihologie și Pedagogie - Pagina 69
Psihologie și Pedagogie - Pagina 70
Psihologie și Pedagogie - Pagina 71
Psihologie și Pedagogie - Pagina 72
Psihologie și Pedagogie - Pagina 73
Psihologie și Pedagogie - Pagina 74
Psihologie și Pedagogie - Pagina 75
Psihologie și Pedagogie - Pagina 76
Psihologie și Pedagogie - Pagina 77
Psihologie și Pedagogie - Pagina 78
Psihologie și Pedagogie - Pagina 79
Psihologie și Pedagogie - Pagina 80
Psihologie și Pedagogie - Pagina 81
Psihologie și Pedagogie - Pagina 82
Psihologie și Pedagogie - Pagina 83
Psihologie și Pedagogie - Pagina 84
Psihologie și Pedagogie - Pagina 85
Psihologie și Pedagogie - Pagina 86
Psihologie și Pedagogie - Pagina 87
Psihologie și Pedagogie - Pagina 88
Psihologie și Pedagogie - Pagina 89
Psihologie și Pedagogie - Pagina 90
Psihologie și Pedagogie - Pagina 91
Psihologie și Pedagogie - Pagina 92
Psihologie și Pedagogie - Pagina 93
Psihologie și Pedagogie - Pagina 94
Psihologie și Pedagogie - Pagina 95
Psihologie și Pedagogie - Pagina 96
Psihologie și Pedagogie - Pagina 97
Psihologie și Pedagogie - Pagina 98
Psihologie și Pedagogie - Pagina 99
Psihologie și Pedagogie - Pagina 100
Psihologie și Pedagogie - Pagina 101
Psihologie și Pedagogie - Pagina 102
Psihologie și Pedagogie - Pagina 103
Psihologie și Pedagogie - Pagina 104

Conținut arhivă zip

  • Psihologie si Pedagogie.doc

Alții au mai descărcat și

Neglijarea Copilului - Considerații Generale

ARGUMENT Dacă eşecurile din sectoarele economice sau politice pot fi stopate sau diminuate prin mijloace legislative sau economice, eşecurile în...

Politici Educaționale

Cuvânt înainte Asistăm actualmente la o multitudine de iniţiative în domeniul educativ fapt pentru care nu este uşor să concluzionăm asupra...

Colaborarea dintre Părinți și Educatori în Corectarea Tulburarilor de Limbaj la Copil

ARGUMENT Motto: „Faptul că aveţi un copil nu vă face părinte, precum faptul că aveţi un pian, nu vă face pianist.” Mihail Levine Pentru a fi un...

Mediul Familial

CAP I.:MEDIUL FAMILIAL 1.1.FAMILIA-definire „Familia reprezinta, in orice societate o forma de comunitate umana alcatuita din cel putin doi...

Relația dintre Adolescenți și Părinți Privind Percepția și Dezvoltarea Personalității

ARGUMENT Adolescenţa este perioada unor spectaculoase evoluţii şi transformări psihosomatice şi psihosociale.Este vorba de acele transformări care...

Factori de învățare

INTRODUCERE Orice copil face parte dintr-un sistem unitar consolidat fiind determinat de comuniunea precum şcoala, familia, religia etc....

Motivație și stiluri de învățare

Capitolul 1 ACTIVITATEA DE INVĂȚARE ȘI IMPORTANȚA EI ÎN CONTEXT EDUCAȚIONAL 1.1. Conceptul de învățare. Studiul învățării a constituit...

Timiditatea

Diferenţieri conceptuale Termenul de timiditate a apărut pentru prima dată în literatura anglo-saxonă, unde a fost definit ca “faptul de a se...

Te-ar putea interesa și

Influența desenelor animate asupra comportamentului agresiv al copiilor

În societatea contemporană copilul preșcolar ia contact tot mai strâns cu mediul de grădiniță, diferit de cel familial și, în același timp ia...

Urmărirea penală a minorilor

INTRODUCERE Problema personalităţii umane constituie, actualmente, obiectul a numeroase cercetări ştiinţifice în preocuparea de a descifra...

Comunicarea Didactică

Argument Întregul proces de organizare şi desfăşurare a activităţii de instruire a elevilor este reglementat de profesor prin comunicare. Urmărind...

Parteneriatul Scoala -familie

ARGUMENT De peste zece ani, societatea românească face eforturi semnificative de realizare a unei reale reforme în toate structurile ei...

Clasa de Elevi ca Grup Psihosocial

Când spunem joc, gândul nostru zboara imediat la copilarie, perioada vietii în care ne doream din tot sufletul sa evadam din lumea noastra de copii...

Metodele Instructiv-Educative - Lucrare de Absolvire

INTRODUCERE Ce (mai) este educaţia ? Din punct de vedere etimologic, termenul educaţie poate fi dedus din latinescul educo-educare (a alimenta, a...

Analiza procedurii obținerii gradelor didactice a personalului din învățământul preuniversitar din România

Evoluţia în carieră se realizează prin obtinerea gradului didactic II şi a gradului didactic I, examene de certificare a diferitelor niveluri de...

Portofoliu la Pedagogie

1. Organizatori grafici 2.Aplicaţie la metoda cubului Educaţia formală (1) Descrie Educaţia formală este o formă de educaţie care cuprinde...

Ai nevoie de altceva?