Psihologie socială

Curs
9/10 (2 voturi)
Domeniu: Psihologie
Conține 11 fișiere: doc
Pagini : 97 în total
Cuvinte : 43617
Mărime: 275.72KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Lector drd. Monica Calugaru

Extras din document

Preocuparile legate de obiectul de studiu al psihologiei sociale se reflecta in operele istoricilor, filosofilor, moralistilor pe linia unor valoroase si instructive observatii privitoare la moravuri, obiceiuri, comportamente de grup, dar si de conduite individuale influentate de o anumita normativitate sociala.

Referindu-ne la spatiul romanesc nu putem sa nu amintim ,,Descriptio Moldaviae", lucrarea lui Dimitrie Cantemir in care exista suficiente dovezi de izvoare ale psihologiei sociale, dar si ,,Invataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Teodosie".

Marcarea inceputurilor stiintifice ale psihologiei sociale, desi de data recenta, nu poate trece cu vederea interesul manifestat de diferiti specialisti pentru fenomenele psihosociale: imitatia (legile imitatiei conceptualizate de G.Tarde), sugestia, conformismul, opinia publica, atitudinile sociale, manipularea comportamentala, identitatea nationala, memoria colectiva, mai nou stereotipurile si reprezentarile sociale etc.

Preistoria si istoria psihologiei sociale, a psihosociologiei sunt apreciate de unii autori in mod distinct. S.Chelcea vorbeste de o preistorie foarte veche, recte secolul VI i.e.n. si de o istorie datata in secolul al XIX-lea, argumentand ca cele mai vechi scrieri din India si China au vorbit despre om si traiul acestuia impreuna cu ceilalti semeni. Tema centrala a psihosociologiei constituind-o relatia individ-societate.

Din scrierile lui Platon si Aristotel isi trag originea toate stiintele socio-umane. Teoria comportamentului prosocial o putem depista in scrierile lui Seneca, fenomenul de opinie publica la Niccolo Machiavelli dar, atrage atentia si asupra celui de manipulare comportamentala, cu bunavointa am putea depista fenomenele de persuasiune si complianta in reflectiile lui Montaigne.

O data cu noile relatii economice se impuneau si relatii sociale de alt tip, de aceea psihologia sociala nu poate fi rupta de contextul istoric: evenimente precum revolutia franceza, revolutiile burgheze, emanciparea unei anumite categorii sociale a populatiei si-au pus amprenta pe studiile de psihologie sociala, impulsionand noi concepte sau din contra stagnand si cantonand cercetarea pe laturi restrictive ale conduitei oamenilor in relatiile sociale.

Variabila sociala a existentei umane nu trebuie exacerbata dar nici minimalizata, in procesul devenirii persoanei nu se poate face abstractie de rolul socializarii, de imposibilitatea ca omul sa devina om in afara coordonatelor de tip social.

Psihologia sociala, nascuta initial ca stiinta de ,,granita" curand isi depasesete propriile limite si capata caracter interdisciplinar: importanta fenomenelor sale fiind notorie in alte domenii precum: antropologie, management, marketing, arta, cultura, religie s.a.

Problematica psihologiei sociale se diversifica mereu, pe de o parte determinarea tinand de dinamica sociala, iar pe de alta de insasi evolutia personalitatii.

Aspecte de natura sa imbogateasca orizontul asteptarilor de la psihologia sociala pot fi enumerate, dar fara pretentii exhaustive:

- trasaturile psihice ale persoanei, in calitate de exponent al unei anumite epoci istorice, grupari sociale, natiuni, , profesiuni, virsta, gender s.a.

- particularitati ce tin de manifestarea unor componente ale personalitatii: trebuinte, care se diversifica o data cu diversificarea relatiilor socio-economice, sentimente, atitudini, convingeri, deprinderi de comportament atat in situatia grupala cat si individual;

- particularitati de natura organizationala, ce tin de cultura organizationala, de traditii, cutume, de noi obisnuinte;

- tehnici si procedee de influenta sociala (manipularea comportamentala, dezinformarea, medierea, negocierea);

- particularitati ale mecanismelor de propensiune ale persoanei sau grupului.

Constituindu-se ca stiinta, psihologia sociala dispune de un aparat conceptual-semantic propriu, metode proprii de investigare a obiectului de studiu, legitati specifice.

Relatia psihologiei sociale cu alte stiinte

Relatia psihologie generala - psihologie sociala nu presupune o subordonare sau determinare stricta deoarece, la un moment dat, intr-o situatie nu poti desparti psihologicul de social, desi a existat aceasta tendinta in contextul conditiilor create in laborator.

Psihologia generala se ocupa de legitatile generale care determina comportamentul individual, de continutul informational al proceselor psihice, de componente mai abstracte, cum sunt trasaturile de personalitate, de fenomenele psihice individuale.

Psihologia sociala studiaza interactiunea comportamentelor prezente sau trecute, reale sau imaginare in context social si in acelasi timp se preocupa de rezultatele acestei interactiuni si anume: starile si procesele psihice colective, situatiile de grup, personalitatea.

Interdependenta si cooperarea dintre psihologia generala si psihologia sociala fac posibile anumite transferuri conceptuale: perceptia, dar este vorba aici si de perceptia interpersonala, nu numai procesul de reflectare subiectiva sub forma unitara a imaginii, motivatia, dar de data aceasta pentru munca, in context grupal, sentimentele fata de apartenenta la grup, imitatia, sugestia, constiinta, comportamentul etc.

Exista si imprumuturi de ordin instrumental: teste sociometrice, scalele de atitudini, teste proiective pentru determinarea unor manifestari ce tin de psihiatria sociala etc.

Relatia sociologie - psihologie sociala se distanteaza sau se apropie in functie de ce anume se urmareste in studiul respectiv. Sociologia urmareste fenomenele concrete ce descriu profilul material si spiritual al unei formatiuni social-istorice,

Preview document

Psihologie socială - Pagina 1
Psihologie socială - Pagina 2
Psihologie socială - Pagina 3
Psihologie socială - Pagina 4
Psihologie socială - Pagina 5
Psihologie socială - Pagina 6
Psihologie socială - Pagina 7
Psihologie socială - Pagina 8
Psihologie socială - Pagina 9
Psihologie socială - Pagina 10
Psihologie socială - Pagina 11
Psihologie socială - Pagina 12
Psihologie socială - Pagina 13
Psihologie socială - Pagina 14
Psihologie socială - Pagina 15
Psihologie socială - Pagina 16
Psihologie socială - Pagina 17
Psihologie socială - Pagina 18
Psihologie socială - Pagina 19
Psihologie socială - Pagina 20
Psihologie socială - Pagina 21
Psihologie socială - Pagina 22
Psihologie socială - Pagina 23
Psihologie socială - Pagina 24
Psihologie socială - Pagina 25
Psihologie socială - Pagina 26
Psihologie socială - Pagina 27
Psihologie socială - Pagina 28
Psihologie socială - Pagina 29
Psihologie socială - Pagina 30
Psihologie socială - Pagina 31
Psihologie socială - Pagina 32
Psihologie socială - Pagina 33
Psihologie socială - Pagina 34
Psihologie socială - Pagina 35
Psihologie socială - Pagina 36
Psihologie socială - Pagina 37
Psihologie socială - Pagina 38
Psihologie socială - Pagina 39
Psihologie socială - Pagina 40
Psihologie socială - Pagina 41
Psihologie socială - Pagina 42
Psihologie socială - Pagina 43
Psihologie socială - Pagina 44
Psihologie socială - Pagina 45
Psihologie socială - Pagina 46
Psihologie socială - Pagina 47
Psihologie socială - Pagina 48
Psihologie socială - Pagina 49
Psihologie socială - Pagina 50
Psihologie socială - Pagina 51
Psihologie socială - Pagina 52
Psihologie socială - Pagina 53
Psihologie socială - Pagina 54
Psihologie socială - Pagina 55
Psihologie socială - Pagina 56
Psihologie socială - Pagina 57
Psihologie socială - Pagina 58
Psihologie socială - Pagina 59
Psihologie socială - Pagina 60
Psihologie socială - Pagina 61
Psihologie socială - Pagina 62
Psihologie socială - Pagina 63
Psihologie socială - Pagina 64
Psihologie socială - Pagina 65
Psihologie socială - Pagina 66
Psihologie socială - Pagina 67
Psihologie socială - Pagina 68
Psihologie socială - Pagina 69
Psihologie socială - Pagina 70
Psihologie socială - Pagina 71
Psihologie socială - Pagina 72
Psihologie socială - Pagina 73
Psihologie socială - Pagina 74
Psihologie socială - Pagina 75
Psihologie socială - Pagina 76
Psihologie socială - Pagina 77
Psihologie socială - Pagina 78
Psihologie socială - Pagina 79
Psihologie socială - Pagina 80
Psihologie socială - Pagina 81
Psihologie socială - Pagina 82
Psihologie socială - Pagina 83
Psihologie socială - Pagina 84
Psihologie socială - Pagina 85
Psihologie socială - Pagina 86
Psihologie socială - Pagina 87
Psihologie socială - Pagina 88
Psihologie socială - Pagina 89
Psihologie socială - Pagina 90
Psihologie socială - Pagina 91
Psihologie socială - Pagina 92
Psihologie socială - Pagina 93
Psihologie socială - Pagina 94
Psihologie socială - Pagina 95

Conținut arhivă zip

  • Psihologie sociala
    • PS_01.DOC
    • PS_02.DOC
    • PS_03.DOC
    • PS_04.DOC
    • PS_05.DOC
    • PS_06.DOC
    • PS_07.DOC
    • PS_08.DOC
    • PS_09.DOC
    • PS_10.DOC
    • PS_11.DOC

Alții au mai descărcat și

Agresivitatea în școală

Fenomenul agresivității nu este unul nou. El a existat dintotdeauna și continuă să se manifeste în cele mai diverse spații geografice, tradiții...

Introducere în Psihologie

CAPITOLUL I INTRODUCERE ÎN PROBLEMATICA PSIHOLOGIEI CA ŞTIINŢĂ 1.1. Definirea psihologiei. Istoricul cunoaşterii psihologice Etimologic,...

Cursuri Psihologie

Curs 1 17 octombrie FUNDAMENTELE PSIHOLOGIEI (Introducere în psihologie) Psihologia generală este considerată a fi ramura centrală a...

Psihologia vârstelor

Psihologia varstelor este o ramura a stiintelor psihologice, care a luat fiinta odata cu extinderea conceptului de "dezvoltare", dar si cu...

Fundamentele Psihologiei

1. Definiţie: Definiţia este un mijloc fundamental sau o modalitate esenţială de cunoaştere. Există mai multe tipuri de definiţii: -...

Metodica Predării Psihologiei

INTRODUCERE Pregătirea metodică în specialitate nu este doar o preocupare a didacticii moderne. Această dimensiune face parte din perenitatea...

Fundamentele Psihologiei

Introducere în psihologie Apariţia psihologiei ca ştiinţă de sine stătătoare are istoria ei. Înainte de a deveni ştiinţă autonomă, psihologia a...

Psihologie

Ipostazele psihicului: constient, subconstient, inconstient. Psihicul nu este omogen, nediferentiat, el exista si se manifesta în diverse forme,...

Te-ar putea interesa și

Psihologie Socială

OBIECTUL DE STUDIU AL PSIHOLOGIEI SOCIALE Într-una din cele mai frecvent citate definitii, Gordon Allport spune ca psihologia sociala este „o...

Psihologie Socială

Tema 1 PSIHOLOGIA SOCIALA  DEFINIRE, ISTORIC, DOMENII DE APLICABILITATE 1.1. Câmpul de preocupari al psihologiei sociale În cursul sau de...

Psihologie Socială

1. Scurt istoric Psihologia socială este ramura psihologiei, având ca obiect fenomenele psihice legate de relaţiile şi interacţiunile indivizilor,...

Psihologia Judiciară

Capitolul I. Psihologia juridică - ştiinţă şi practică „Viitorul psihologiei este corelat cu viitorul lumii şi cu posibilitatea de a obţine o...

Psihologie Sociala

REZUMATUL CURSULUI I. Obiectul psihologiei sociale. Ne-am obisnuit să considerăm, asa cum arăta Serge Moscovici, că există un pact de separare,...

Psihologie Socială

Cuvânt înainte Psihologia socială sau psihosociologia, cum cred că este mai corect să denumim câmpul de cunoaştere ştiinţifică a interacţiunii...

Psihologie Sociala

Curs 1 1. Obiectul psihologiei sociale ( ce studiaza ea ) Cel mai simplu spus: obiectul psihologiei sociale este interactiunea umana Omul...

Psihologie socială

Capitolul I Exercitii de gandire critica 1.Avand in vedere informatiile detaliate din acest capitol, care credeti ca ar fi sarcinile psihologului...

Ai nevoie de altceva?