Psihologie socială

Curs
6.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Psihologie
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 95 în total
Cuvinte : 41879
Mărime: 156.42KB (arhivat)
Cost: Gratis
Chisinau, R. Moldova

Cuprins

Prefață . 3

Tema 1.Introducere în psihologia socială .. . ..7

Tema 2. Comportamentul și influența socială .. 11

Tema 3. Atitudinile .. . . 20

Tema 4. Formarea impresiilor . . .. ..25

Tema 5. Grupul ca formațiune psiho-sociologică . . .. .26

Tema 6. Stereotipuri, prejudecăți și relații intergrupuri . .. .37

Tema 7. Agresivitatea și comportamentul prosocial . ..51

Tema 8. Sinele: un construct social . ..62

Tema9. Aspecte psihologice ale conducerii . .68

Tema 10. Imaginea de sine și percepția socială 74

Tema 11. Reprezentările sociale .84

Tema 12. Metode și tehnici de cercetare în psihologia socială ,, .. 88

Bibliografie .94

Extras din document

Prefață

De ce este psihologia socială un curs atractiv pentru studenți? Pentru cineva avizat, întrebarea din titlu este retorică, întrucât, dacă răsfoim un curs de psihologie socială cum este cel de față, observăm că analizează teme de interes major apropiate vieții noastre de zi cu zi, preocupări constante centrate pe relația dintre noi și mediul înconjurător. Aceste probleme primesc explicații convingătoare prin argumente teoretice serioase propuse de științele socio-umane apărute la sfârșitul secolului al XIX-lea. În postura de disciplină didactică, psihologia socială oferă studenților posibilitatea de a integra informațiile științifice despre modul în care persoana gândește, simte, se comportă, acționează și interrelaționează în anumite contexte situaționale concrete, ca răspuns la stimulii exteriori de viață, dar și la cei interiori. Psihologia socială explică de ce oamenii gândesc și se comportă diferit în aceleași situații de viață, de ce mediul exterior poate influența mai mult sau mai puțin persoanele în deciziile și acțiunile lor sau de ce indivizii pot interveni în sau schimba mediul în care trăiesc. Psihologia socială explică științific atitudinile, sentimentele/trăirile, procesele cognitivemoțional-afective și de comunicare de la baza comportamentului uman în legătura lui activă cu multiplele situații contextuale de viață. Totodată, aceste explicații vor fi repere pentru analiza corectă a comportamentului și acțiunilor proprii și ale celorlalți, protejându-ne de dezamăgiri, eșecuri, deziluzii frecvente în relațiile interpersonale, la nivelul unei înțelegeri proprii cunoașterii comune. Întrucât apar multiple posibilități de analiză a modului în care oamenii gândesc, simt, se comportă și acționează, perspectiva teoretică deschisă de psihologia socială în explicarea individului ca ființă complexă bio-psihosocio-culturală se va plasa mereu numai într-un cadru concret situațional. Cu ajutorul unor instrumente proprii de cunoaștere calitativă și cantitativă (ipoteze, observații structurate, studii de caz, anchete, interviuri, experimente de laborator, chestionare etc.), psihologia socială își definește identitatea față de disciplinele înrudite, prin accentul pus pe aspectele psiho-sociale ale individului în relația cu mediul în care trăiește. În acest sens, psihologia socială se deosebește de psihologie, care analizează omul ca personalitate strict individuală, de sociologie, care studiază preponderent procesele sociale și de grup, de antropologia culturală, care accentuează modelele de înțelegere a normelor culturale atât în societățile moderne, cât și în cele arhaice, Prefață 8 și de filozofie, a cărei specificitate este definirea esenței/naturii umane. În ce privește disciplinele socio-umane amintite, la care se pot adăuga altele precum politologia, etnologia, biologia, economia sau științele comunicării, psihologia socială colaborează și se sprijină pe rezultatele lor. Se evidențiază astfel relevanța disciplinelor socio-umane pentru înțelegerea complexită- ții omului în contextul său bio-psiho-socio-cultural. De aceea, perspectiva pluridisciplinară este cerută de psihologia socială, de necesitatea explicării cauzelor comportamentului uman, precum și a proceselor psiho-afective care-l însoțesc. Persoana, în contextul său social, reprezintă cheia înțelegerii proceselor majore referitoare la influența socială, la relațiile interpersonale, la comportamentul individual și comportamentul de grup, la atracție și respingere, persuasiune și manipulare, ipocrizie individuală și ipocrizie socială, conflict și mediere etc. Pe baza cunoașterii teoriilor psiho-sociale în dinamica lor, psihologia socială propune explicații pentru procesele fundamentale privind relația dintre individ și mediul său de viață, de genul celor referitoare la: - integrarea/funcționarea individului în mediul său de viață și înțelegerea identității de sine și a celorlalți; - sinele individual și sinele social; - compararea socială și autoprezentarea; - comportamentul prosocial și procesele empatice; - relația dintre atitudini și comportament; - tipuri de schimbare a comportamentului în grup; - gândirea de grup și normele comportamentale de grup; - schimbarea comportamentului și atitudinii în raport cu factorii de mediu psiho-socio-culturali de viață; - modele ale relațiilor interpersonale și rolul lor în climatul organizațional și al grupurilor informale; - fericirea și calitatea vieții; - puterea și patologiile puterii; - dinamica de grup și influența proceselor de grup asupra comportamentului; - conflict și cooperare; - tehnici de mediere și negociere etc. Înțelegerea de către studenți a teoriilor de bază și a metodelor fundamentale ale psihologiei sociale, cu aplicabilitate directă în practica cunoașterii com- Prefață 9 portamentului și acțiunii umane, este o datorie pe linia autocunoașterii, dar și o responsabilitate față de cunoașterea celuilalt. Pornind de la premisa bine cunoscută în epistemologie că “o știință este pierdută dacă-și uită întemeitorii”, o incursiune în istoria psihologiei sociale se impune de fiecare dată la întâlnirea cu studenții, așa cum și cursul de față o face cu multă pricepere profesională și acuratețe științifică. De aceea nu mă voi opri aici la lista contribuțiilor din psihologia socială, care este de amploare având în vedere problemele multiple cu care ne confruntăm zilnic și care niciodată nu vor fi blocate. Mă simt datoare să adaug doar câteva gânduri legate de primele preocupări de psihologie socială din România. Îmi amintesc că prima lucrare ce puncta un interes manifest pentru teorii și probleme de psihologie socială a apărut în anul 1969, la Editura Politică, sub coordonarea profesorilor Petru Berar și Petru Pânzaru. Acest volum, ce făcea parte din seria Teorie și Metodă în Științele Sociale, publica studii ale unor cercetători motivați de dezvoltarea teoriilor psiho-sociologice aplicate la analiza particulară a unor fenomene sociale precum educația, economia, munca etc. Personal am fost interesată, și chiar impresionată la acel moment, de aplicațiile în viața cotidiană ale unei teorii de psiho-sociologie referitoare la “cadrul de referin- ță”. Această teorie, de altfel la modă în literatura de specialitate a anilor ’60, cu aplicabilitate în special la procesele de evaluare și autoevaluare, explică raporturile/relațiile individului “în” și “cu” grupul. Pe baza acestor relații, individul poate asimila norme de gândire, de trăire, de comportare la nivelul interrelațiilor de grup, modalități de impunere a acestor norme, repercusiuni ale respectării sau nerespectării lor în practica comportamentală.

...

Tema 1. Introducere în psihologia socială

“Asta este învățătura: înțelegi dintr-o dată ceea ce ai înțeles toată viața, dar întrun mod nou.” Doris Lessing, 1919

Când psihologii sociali subliniază că psihologia socială este o știință nouă, nu se referă la faptul că interesul pentru explicarea fenomenelor sociale este un obiectiv apărut recent. Omul fiind o ființă preocupată de propria-i existență, și-a pus întrebări profunde cu privire la lumea înconjurătoare. Întrebările, ipotezele și explicațiile formulate fac deseori subiectul lecturilor cu care ne delectăm în timpul liber. Totuși, aceste întrebări, ipoteze și explicații nu au fost testate în mod riguros și științific până la finele secolului XIX- începutul secolului XX. Psihologia socială s-a dezvoltat într-o perioadă în care vechea ordine mondială a fost decisiv ruptă: marile imperii și dinastii ale lumii au fost doborâte, iar lumea a fost marcată de două războaie mondiale, urmate de crize economice și sociale majore. Aceste evenimente au dus la ridicarea unor întrebări importante despre cauzele violenței, prejudecății, genocidului, conformismului și obedienței în fața autorității. În acea perioadă, mulți psihologi sociali care trăiau în Europa au emigrat în SUA și în număr semnificativ au început să cerceteze influențele situaționale asupra modului în care indivizii gândesc, simt și se comportă în mediul social. O parte din rezultatele acestor cercetări au fost publicate în jurnale sau cărți de specialitate, iar cele mai marcante vor fi descrise și analizate în manualul de față. Primele studii de psihologie socială au început prin analiza și măsurarea influenței celorlalți asupra comportamentului individual de către psihologi sociali importanți, precum: Kurt Lewin, Floyd Allport, Norman Triplet, William McDougall, Gustave Le Bon, Solomon Asch, Stanley Milgram, Muzafer Sherif, Leon Festinger, Eliot Aronson, Serge Moscovici, Janis Irving, Carl Hovland, Albert Bandura și Philip Zimbardo. Psihologia socială studiază omul în contextul său social într-o situație concret și în interacțiune cu alți oameni, fenomene sau obiecte. Interacțiunea poate adopta diverse forme: influența socială (reală sau imaginară), interdependența socială, transmiterea opiniilor și atitudinilor și confruntarea ideilor, valorilor și percepțiilor sociale. Toate aceste forme de interacțiune determină, modelează și reglează comportamentul omului ca ființă socială. Gordon Allport definește psihologia socială ca “încercare de a înțelege și explica felul în care gândurile, sentimentele și comportamentele indivizilor sunt influențate de prezența actuală, imaginară sau implicată a celorlalți” (Allport, 1968: 3).

Bibliografie

1. Bandura, A Aggression: A social learning analysis, Prentice Hall, Englewood Cliffs, N.-J., 1973.

2. Baron, R.A. Byrne, D. Social Psychology, Edit. Allyn & Bacon, Boston, 1991.

3. Baron, R.A., Byrne, D., Johnson, B.T. (1998). Exploring Social Psychology, Boston:

4. Berkowitz, L. Aggression. Its causes, consequences and control, McGraw Hill Inc, New York,1993

5. Berkowitz, L. Frustration - Aggresion hypothesis, în „Psychological Bulletin, 106, 1989.

6. Brehm, S.S., Kassin, S.M. (1990). Social; Psychology. Boston: Houghton Miffin

7. Colby, A., Damon, W. (1992). Some Do Care. Contemporary Lives of Moral,Commitment, New

8. Davidson, G.C., Neale, J.M. (1994). Abnormal Psychology. New York: John Wiley and Sons

9. Dollard, J. Doob, L.W. Miller, N.E. Mowrer, O.H. Sears, R.T. Frustration and aggression, Yale University Press, New Haven, 1939.

10. Farrington, D.P. (1992). Juvenile delinquency. În J.C. Coleman (Ed.), Current issues in the socialization of young people. London: Routledge

11. Fischer, G.N.,La dinamique du social. Violence, Pouvoir, Changement, Edit. Dunod, Paris, 1992.

12. Gardner, R.W. (1966). Differences in Cognitive Structure. În P.B. Warr (Ed.), Thought and Personality, Ringwood: Penguin Books, 1970

13. Gorgos, C Dicționar enciclopedic de psihiatrie, Edit. Medicală, București, 1987, p. 110-111.

14. Harvey, O.J. (1967).Conceptual Systems and Attitude Change. În P.B. Warr (Ed.), Thought and

15. Personality, Ringwood: Penguin Books, 1970

16. Huesmann, L.R. (1997). Observational Learning of Violent Behavior. Social and Biosocial

17. Processes. În A. Reine, P.A. Brennan, D.P. Farrington și S.A. Mednick (Eds.), Biosocial Bases of

18. Violence, New York: Plenum Press

19. Eibl - Eibesfeldt, Agresivitatea umană, Edit. Trei, București, 1995.

20. Jones, R.M. (1994). Curricula Focused on Behavioral Deviance. În S.L. Archer (Ed.),

21. Interventions for Adolescent Identity Development, Thousand Oaks: Sage Publications

22. Klein, G. (1970). Perception, Motives, and Personality. New York: Alfred A. Knopf

23. Laplache, J. J.B. Pontalis, Vocabularul psihanalizei, Edit. Humanitas, București, 1994, p. 34.

24. Leyens, J. Ph. ,Psychologie sociale, Edit. Pierre Mardaga, Bruxelles, 1992.

25. Lorenz, K. Asa-zisul rău. Despre istoria naturală a agresiunii, Edit. Humanitas, București, 1998.

26. Michaud, Y., La violence, P.U.F., Paris, 1988.

27. P. Iluț, Comportament prosocial-comportament antisocial, în I. Radu (coord.), Psihologie socială,

28. Edit. Exe, Cluj-Napoca, 1994.

29. Perry, D.G., Perry, L.C., Kennedy, E. (1992). Conflict and the development of antisocial behavior. În V.S. Carolyn, W.W. Hartup (Eds.), New York: Cambridge University Press

30. Pont, H.B. (1995). Maladjustement and socio-cognitive problem solving: The validity of quantitative and qualitative assessment, British Journal of Clinical Psychology, 34, 53-65

31. Preda, V.,Delincvența juvenilă, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1998.

32. Skinner, B.F Science and human behavior, Edit. Macmillan, New-York, 1953.

Preview document

Psihologie socială - Pagina 1
Psihologie socială - Pagina 2
Psihologie socială - Pagina 3
Psihologie socială - Pagina 4
Psihologie socială - Pagina 5
Psihologie socială - Pagina 6
Psihologie socială - Pagina 7
Psihologie socială - Pagina 8
Psihologie socială - Pagina 9
Psihologie socială - Pagina 10
Psihologie socială - Pagina 11
Psihologie socială - Pagina 12
Psihologie socială - Pagina 13
Psihologie socială - Pagina 14
Psihologie socială - Pagina 15
Psihologie socială - Pagina 16
Psihologie socială - Pagina 17
Psihologie socială - Pagina 18
Psihologie socială - Pagina 19
Psihologie socială - Pagina 20
Psihologie socială - Pagina 21
Psihologie socială - Pagina 22
Psihologie socială - Pagina 23
Psihologie socială - Pagina 24
Psihologie socială - Pagina 25
Psihologie socială - Pagina 26
Psihologie socială - Pagina 27
Psihologie socială - Pagina 28
Psihologie socială - Pagina 29
Psihologie socială - Pagina 30
Psihologie socială - Pagina 31
Psihologie socială - Pagina 32
Psihologie socială - Pagina 33
Psihologie socială - Pagina 34
Psihologie socială - Pagina 35
Psihologie socială - Pagina 36
Psihologie socială - Pagina 37
Psihologie socială - Pagina 38
Psihologie socială - Pagina 39
Psihologie socială - Pagina 40
Psihologie socială - Pagina 41
Psihologie socială - Pagina 42
Psihologie socială - Pagina 43
Psihologie socială - Pagina 44
Psihologie socială - Pagina 45
Psihologie socială - Pagina 46
Psihologie socială - Pagina 47
Psihologie socială - Pagina 48
Psihologie socială - Pagina 49
Psihologie socială - Pagina 50
Psihologie socială - Pagina 51
Psihologie socială - Pagina 52
Psihologie socială - Pagina 53
Psihologie socială - Pagina 54
Psihologie socială - Pagina 55
Psihologie socială - Pagina 56
Psihologie socială - Pagina 57
Psihologie socială - Pagina 58
Psihologie socială - Pagina 59
Psihologie socială - Pagina 60
Psihologie socială - Pagina 61
Psihologie socială - Pagina 62
Psihologie socială - Pagina 63
Psihologie socială - Pagina 64
Psihologie socială - Pagina 65
Psihologie socială - Pagina 66
Psihologie socială - Pagina 67
Psihologie socială - Pagina 68
Psihologie socială - Pagina 69
Psihologie socială - Pagina 70
Psihologie socială - Pagina 71
Psihologie socială - Pagina 72
Psihologie socială - Pagina 73
Psihologie socială - Pagina 74
Psihologie socială - Pagina 75
Psihologie socială - Pagina 76
Psihologie socială - Pagina 77
Psihologie socială - Pagina 78
Psihologie socială - Pagina 79
Psihologie socială - Pagina 80
Psihologie socială - Pagina 81
Psihologie socială - Pagina 82
Psihologie socială - Pagina 83
Psihologie socială - Pagina 84
Psihologie socială - Pagina 85
Psihologie socială - Pagina 86
Psihologie socială - Pagina 87
Psihologie socială - Pagina 88
Psihologie socială - Pagina 89
Psihologie socială - Pagina 90
Psihologie socială - Pagina 91
Psihologie socială - Pagina 92
Psihologie socială - Pagina 93
Psihologie socială - Pagina 94
Psihologie socială - Pagina 95

Conținut arhivă zip

  • Psihologie sociala.docx

Alții au mai descărcat și

Mecanisme de Apărare ale Eului

Ce este Eul? Eul este locul potrivit pentru observare, mediumul prin care încercăm să ne facem o imagine despre celelalte două instanţe (Sine şi...

Psihologie Socială

Competenţă interpersonală În Le Petit Larousse, se menţionează similitudinea dintre capacitate, competenţă şi abilitate, dar definiţiile se...

Genetica si Bolile Somatice

I.Genetica cancerului La specia umana sunt cunoscute in prezent peste 100 de tipuri de cancere care afecteaza cele mai diverse tesuturi si organ....

Relațiile de influență - Persuasiune și manipulare

Relațiile de influență Termenul de influență deține o importanță aparte, reprezentând una din dimensiunile fundamentale ale existenței sociale....

Psihoterapie

1.ROLUL EMPATIEI IN DEMERSUL TERAPEUTIC Empatia este abilitatea de a recunoaște și de a se lega de emoțiile și gândurile altor oameni.. Gândirea...

Consilierea Carierei Holland și Supper

1 Conceptul de cariera Desi in limbajul current, notiunea de cariera este larg folosita, conceptul de cariera are numeroase intelesuri. Pana in...

Perceptia Culorilor si Semnificatia lor pentru om

“ Perceptia este un proces psihic complex-senzorial si cu un continut obiectual ,realizand reflectarea directa si unitara a ansamblului insusirilor...

Psihologie Socială

Funamentare teoretica Conform definitiei lui Cherrington unui grup îi sunt atribuite urmatoarele caracteristici: interactiunea dintre membri;...

Te-ar putea interesa și

Psihologie Socială

PSIHOLOGIA SOCIALĂ – ŞTIINŢA AFIRMĂRII INDIVIDULUI ÎN SOCIETATE 1. Psihologia socială – « Instrument esenţial pentru înţelegerea şi optmizarea...

Psihologie Sociala

REZUMATUL CURSULUI I. Obiectul psihologiei sociale. Ne-am obisnuit să considerăm, asa cum arăta Serge Moscovici, că există un pact de separare,...

Psihologie Socială

1. Scurt istoric Psihologia socială este ramura psihologiei, având ca obiect fenomenele psihice legate de relaţiile şi interacţiunile indivizilor,...

Psihologie Socială

OBIECTUL DE STUDIU AL PSIHOLOGIEI SOCIALE Într-una din cele mai frecvent citate definitii, Gordon Allport spune ca psihologia sociala este „o...

Psihologie Socială

CAPITOLUL I PROBLEME TEORETICO-METODOLOGICE ALE PSIHOLOGIEI SOCIALE I. REPERE TEORETICE 1. OMUL SI PROCESELE PSIHICE ÎN PERSPECTIVA...

Psihologia Socială

Obiectul psihologie sociale I.1.Ce este psihologia socială ? Ca şi psihologia în genere, psihologia socială are un lung trecut sub aspectul...

Psihologie Socială

Cuvânt înainte Psihologia socială sau psihosociologia, cum cred că este mai corect să denumim câmpul de cunoaştere ştiinţifică a interacţiunii...

Psihologie Socială

Tema 1 PSIHOLOGIA SOCIALA  DEFINIRE, ISTORIC, DOMENII DE APLICABILITATE 1.1. Câmpul de preocupari al psihologiei sociale În cursul sau de...

Ai nevoie de altceva?