Extras din curs
ACTIVITATEA
- conduita motorie;
- activitatea şi voinţa = funcţii efectorii, orientate de gândire, conştienţă; ele jalonează comportamentele;
Aspectul vestimentar
- ţinuta = primele indicii ale stării stării psihice, arată adaptarea la regulile sociale;
- dezordinea vestimentară: apare în stări confuzionale, oligofrenii, demenţe, psihoze, schizofrenie;
- rafinamentul vestimentar: apare in psihopatia isterică sau homosexuală, schizofrenie (ca bizarerie);
- excentricitatea vestimentară: utilizarea de decoraţii, flori, cantităţi mari de fard – apare în stări de supraestimare, megalomanie, paranoia, manie;
- folosirea obiectelor vestimentare ale sexului opus: psihopatie – travestitism;
- folosirea de obiecte vestimentare necorespunzătoare vârstei sau situaţiei = cisvestitism;
Privirea
- redă spontan conţinutul afectiv;
- fixă, imobilă, încrucişată => ură, agresivitate, cruzime;
- deschisă larg, cu sprâncenele ridicate, fruntea încreţită => angoasă, anxietate;
- hipermobilă, fugace, necruţătoare => excitaţie, manie;
- hipomobilă, fixă sau absentă => depresie;
- discordantă, detaşată,ruptă de realitate, abstrasă ambianţei => schizofrenie;
Mimica: expresia involuntară şi reflexă non-verbală, traduce tonalitatea afectivă:
- hipermimia:
• generalizată, globală: creşterea mobilităţii şi expresivităţii, creşte întreaga motricitate facială ca intensitate, rapiditate, variaţia mişcării; apare in manie, stările de excitaţie din intoxicaţiile uşoare;
• localizată, polarizată:
1) stare extatică: ex.: idealiştii pasionali, misticii;
2) preocupare delirantă: ex.: mimică dârză, dispreţuitoare;
3) dialog cu vocile;
4) mirare, teatralism isteric;
5) mimicile compensatorii – conduita opusă stărilor afective; ex.: mimica dezinvoltă a timizilor, mimica pseudoironică a psihastenicilor;
- hipomimia (până la amimie):
• apare în melancolie, inhibiţie psiho-motorie, sdr. de impregnare neuroleptică, stupor, oligofrenie, demenţă, paralizia generală progresivă (scade tonusul musculaturii faciale => facies laminat sau masca paralitică);
- paramimiile (mimica neconcordantă cu stările afective):
• mimica de împrumut: expresii dirijate deliberat pentru a atrage atenţia; apare în supraestimare, mitomanie, isterie;
• ecomimia: imitarea mimicii interlocutorului; ex.: sugestibilitatea crescută din catatonie; caracterul extrem: reflectarea în oglindă (în demenţă);
• exprimă pervertirea gesturilor mimice, bizareria, manierismul, stereotipiile din schizofrenie:
o hemimimia: când un gest mimic persistă unilateral;
o neomimia: mimică bizară, corespondentul neologismelor la schizofreni;
o jargonomimia: mai multe expresii bizare neinteligibile;
o psitacismul mimic: creşterea mobilităţii incomprehensibilă şi inexpresivă;
Parakineziile:
- includ paramimiile;
- reprezintă tulburări ale conduitei motorii = pervertirea sensului şi conţinutului natural şi logic al mişcării;
- gesturile îşi pierd naturaleţea, devin nemotivate, artificiale, puerile, bizare, discordante cu stările afective, cu ideaţia, cu situaţia obiectivă;
- forme:
• manierismul: pervertirea acţiunilor comportamentale şi gestuale simple – mers artificial (sărit, săltat, dansat, în zig-zag, pe călcâie, pe vârfuri), gesturi comportamentale puerile, caricaturale (ex.: dă mâna foarte protocolar, oferă un singur deget);
• bizareria: grad ridicat de comportament manieristic, pierderea trăsăturilor logice a gesturilor şi mişcărilor;
• stereotipiile:
tendinţa de repetare a unei manifestări bizare; se manifestă în plan mimico-pantomimic (atitudini), al limbajului şi al scrisului; fixare identică a unei expresii motorii sau verbale care se succedă similar (repetiţia) sau se prelungeşte inutil şi inadecvat circumstanţelor (perseverarea); includ şi păstrarea îndelungată a unei poziţii:
o stereotipii de atitudine (akinetice): pacientul păstrează mult timp o poziţie bizară şi incomodă, obositoare, imposibil de menţinut fără antrenament pentru un om normal; ex.: într-un picior, pe vârfuri, pe călcâie, pernă psihică, cocoş de puşcă, stereotipie de atitudine a braţelor, ţinerea capului cu mâinile, semnul scării (când membrul superior ridicat pasiv coboară în trepte din cauza flexibilităţii ceroase – similar encefalitelor) – se mai numesc „contracturi cataleptice” sau „atitudini catatonice”;
o stereotipii de mişcare (kinetice, parakinetice): perseverarea unei mişcări, repetă un gest, acţiune, cuvânt, propoziţie, frază inutile, incomprehensibile, ilogice;
unii autori consideră că stereotipia = activitate motorie involuntară şi inconştientă fără conţinut ideo-afectiv, pe când alţii o consideră fixare invariabilă a gestului, atitudinii, indiferent de conţinutul ideo-afectiv;
deşi fenomenologia stereotipiilor este motorie ele au la origine un sens => automatizarea este secundară -> câştigă treptat loc dominant în conduită;
alături de negativism şi sugestibilitate apar în schizofrenia catatonică, demenţă, idioţie, imbecilitate, faza finală a delirului cronic, boala Parkinson;
ele diferă de mişcările iterative (tulburări de tonus) şi de repetiţiile verbale monotone (plângerile melancolicilor)
Exagerarea activităţii psihomotorii (tahikinezia, hiperkinezia)
- mimică mobilă, expresivă + pantomimică amplă, continuă, rapidă;
- apare în stări afective pozitive, intoxicaţii uşoare, hipomanie, manie;
- când pe fondul hiperkineziei apar neliniştea + dezorganizarea actelor motorii => excitaţie psihomotorie cu forma ei extremă – agitaţia psihomotorie;
- agitaţia psihomotorie: determinată de intensitatea, conţinutul stărilor afective, gradul de claritate a conştienţei; trebuie apreciată după coerenţa şi scopul mişcărilor; e dramatică, spectaculară, întreţinută de reacţiile anturajului; apare în:
1) impregnarea cu neuroleptice:
o akatisie: imposibilitatea de a sta liniştit în şezut, culcat sau în picioare;
o tasikinezie: tendinţa de a se deplasa încontinuu;
Preview document
Conținut arhivă zip
- Psihopatologie
- activitatea.doc
- afectivitatea.doc
- atentia.doc
- constiinta.doc
- cursuri psihopato.doc
- gandirea.doc
- Grile Afectivitatii.doc
- Grile Gindire.doc
- Grile Imaginatie.doc
- Grile Limbaj.doc
- Grile Memorie si Gandire.doc
- Grile Perceptii.doc
- grile.doc
- grilerez.doc
- imaginatia.doc
- limbajul.doc
- memoria.doc
- perceptia.pdf
- Psihopatologie.doc
- sdr[1]. psihopatologice 2.doc
- sdr[1].psihopatologice 1.doc
- vointa.doc
Alții au mai descărcat și
REZUMAT Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsivă ar fi imaginea „omului perfect”, dacă, aşa cum spune Cottraux, nu ar fi „mai mult ca...
PERSONALITĂŢI ACCENTUATE ÎN VIAŢĂ ŞI ÎN LITERATURĂ Activitatea desfăşurată de zi cu zi ne pune în contact cu alte persoane, acestea fiind...
În limbajul comun se utilizează uneori expresia “ești paranoic”, uneori fără a avea suficiente date despre această afecțiune psihiatrică. Paranoia...
Anamneza - prin aceasta se pot obtine informatii cu privire la subiectul intrat in procesul de diagnosticare in scopul reconstituirii biografiei...
La baza oricarei activitati psihice se afla procesul mnezic fara de care nu ar fi posibila realizarea eficienta a unei activitati psihice întrucât...
MECANISMELE PSIHICE OPERATIONAL-INFORMATIONALE DE PRELUCRARE PRIMARA A INFORMATIILOR (INTRODUCERE LA SENZATII, PERCEPTII si REPREZENTARI)...
Te-ar putea interesa și
Psihopatologia vietii cotidiene Actele ratate sunt acte psihice care rezulta din interferenta a doua intentii: una constienta si alta...
Cercetarea fenomenelor religioase ocupă un loc cu totul aparte în multe domenii ale ştiinţelor sociale: filozofia, antropologia culturală,...
Epilepsia este o dereglare a sistemului nervos care produce descarcari bruste si intense de activitate electrica in creier. Aceasta activitate...
În anumite împrejurări, o mulţime de oameni posedă caracteristici noi, foarte diferite de cele ale fiecărui individ care intră în componenţa ei....
PRIMA PARTE. NOŢIUNI INTRODUCTIVE 1.NARCISISM ŞI RELAŢIE DE OBIECT 1.1. Teoria freudiana despre narcisism Freud a împrumutat termenul de...
Aspecte principale ale subindentităţii familiale la tineri Evolutia identitatii inregistreaza cresteri in fiecare substadiu al tineretii,dar in...
1. Psihopatologie Manaster şi Corsini Wolfe (1932) a afirmat că: „Nu există fiinţă umană care să nu aibă o trăsătură nevrotică. Toţi suntem...
PSIHOPATOLOGIE PSIHANALITICA Psihopatologia psihanalitica se ocupa cu studiul unei parti a metapsihologiei (aparitia si functionarea aparatului...