Psihopatologie

Introducere

1. Delimitari conceptuale: psihopatologie, psihiatrie

2. Importanta cunoasterii psihopatologiei de catre viitorii asistenti sociali

1. Delimitari conceptuale: psihopatologie, psihiatrie

Psihopatologia este o disciplina de granita, situata între psihologie si psihiatrie. Cuvântul “psihopatologie” provine din limba greaca de la cuvintele psyche = suflet, pathos = boala si logos = stiinta.

Psihopatologia studiaza tulburarile activitatii psihice. Ea îsi propune:

- sa realizeze o descriere obiectiva a starilor mintale anormale pe baza informatiilor obtinute de la pacient privind experientele sale mintale si pe baza observarii comportamentului bolnavului.

- sa identifice cauzele fenomenelor mintale anormale (DEX; Popescu-Neveanu, 1978, p. 589; Gelder, Gath, Mayou, 1994, p. 2).

Psihiatria (în limba greaca psyche = suflet, iatrea = vindecare) este o disciplina medicala care include si psihopatologia. Psihiatria studiaza tulburarile psihice, etiologia1 si patogeneza2 lor. Ea se ocupa de asemenea si de stabilirea masurilor profilactice, terapeutice si de recuperare a bolnavului cu afectiuni psihice (dupa Schiopu, p. 541).

2. Importanta cunoasterii psihopatologiei de catre viitorii asistenti sociali

Asistentul social lucreaza cu persoane, grupuri sau comunitati umane aflate în situatii problematice. El se ocupa de acele persoane care nu se pot adapta prin forte proprii la societatea în care traiesc, nu se pot bucura de drepturile elementare si fundamentale cum ar fi cel de a beneficia de o alimentatie corespunzatoare, un adapost decent, servicii de îngrijire a sanatatii, igiena, educatie, o sursa stabila de venit etc. Aceste persoane se confrunta cu probleme ca somajul, saracia, delicventa, consumul de droguri, violenta domestica, abandonul copiilor si multe altele.

În general se pune întrebarea: “din ce cauza ajunge o persoana într-o astfel de situatie? Cine este de vina pentru situatia sa?” Explicatia nu este niciodata simpla. Pentru a raspunde la o asemenea întrebare trebuie sa luam în considerare doua categorii de factori:

- caracteristicile biologice si psihice ale individului (de ex. nivelul de inteligenta, tipul de personalitate, bolile somatice sau psihice de care sufera persoana);

- factorii sociali, cum ar fi situatia sociala a familiei, caracteristicile social - economice ale comunitatii din care face parte individul.

De exemplu, somajul se poate datora:

- problemelor economice dintr-o tara, datorita carora se desfiinteaza locurile de munca;

- unor însusiri de personalitate ca nivelul redus de inteligenta (care coreleaza cu nivelul redus de scolarizare sau absolvirea unei scoli fara însusirea unui volum corespunzator de cunostinte), sau instabilitatea (care duce la tendinta de a parasi cu usurinta locul de munca).

- întotdeauna trebuie sa luam în considerare si modul în care interactioneaza acesti factori: daca se desfiinteaza o parte a locurilor de munca, îsi pierd serviciul cei care au însusiri de personalitate nefavorabile.

Tulburarile psihice uneori reprezinta cauza, alteori consecinta acelor probleme pentru care un om devine asistat social.

- însusirile psihice nefavorabile, bolile psihice pot contribui la aparitia unor probleme care necesita interventia asistentilor sociali.

- problemele grave cu care se confrunta o persoana pot determina declansarea unor tulburari psihice. Un om care îsi pierde locul de munca nu va avea doar probleme materiale, ci de multe ori are si probleme psihice (depresie, anxietate etc.), probleme pe care poate nu le-ar fi avut daca nu ar fi ajuns în somaj.

Bineînteles, nu trebuie sa ajungem la exagerari: unii oameni cu boli psihice se pot adapta social, si invers, nu toti asistatii sociali sufera de boli psihice.

Asistentul social poate avea nevoie de cunostinte privind psihopatologia în toate etapele muncii pe care o desfasoara cu clientul. Activitatea cu clientul are doua componente principale: evaluarea si interventia.

Procesul oferirii de ajutor începe cu evaluarea problemelor clientului. De la primul contact cu clientul, asistentul social doreste sa afle care sunt necesitatile, problemele cu care se confrunta acesta; în acelasi timp el doreste sa afle cât mai multe despre personalitatea sa, pentru a vedea care sunt resursele psihice de care dispune, si care sunt însusirile care ar trebui modificate (în limita posibilitatilor).