Psihopatologie Psihanalitica

Imagine preview
(8/10 din 2 voturi)

Acest curs prezinta Psihopatologie Psihanalitica.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 49 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Psihologie

Extras din document

PSIHOPATOLOGIE PSIHANALITICA

Psihopatologia psihanalitica se ocupa cu studiul unei parti a metapsihologiei (aparitia si functionarea aparatului psihic uman).

Psihopatologia psihanalitica presupune teoria psihanalitica în privinta evolutiei unui om de la nastere pâna la moarte, urmareste care sunt schimbarile constitutionale, analizeaza stadiile de dezvoltare (modul în care traversarea unui stadiu îl duce pe om spre progres sau spre boala).

? Pentru dezvoltarea precoce:

" psihoza, narcisism primar;

" stadiul limita;

" starile income, apoi nevroza si perversiunea (sexuala / de relatie umana);

" stadiul genital  forme de iubire (catexis).

Notiuni introductive

Psihanaliza poate fi considerata ca teorie a aparatului psihic, terapie si metoda de cercetare. Aceste trei dimensiuni sunt foarte importante pentru ca toate trei conduc la cunoasterea vietii psihice a omului, în mod egal sau suferind de simptome. Nu exista diferente în functionarea psihica a celui cu simptom si a celui fara simptom. Teoria aparatului psihic enuntata de psihanaliza se aplica omului sanatos si celui care are accidente simptomatice de-a lungul vietii.

Sfârsitul secolului XIX  Freud se afla la Paris, urmarind demonstratiile lui Charcot în piata publica. Charcot era marele specialist în isterie. Prin hipnoza, Charcot încerca sa domine boala psihica si nu sa o înteleaga, iar pentru asta folosea o tehnica aflata la îndemâna de secole (vrajitoarele o foloseau de mult timp).

Boala psihica era considerata drept ceva inabordabil, care scapa întelegerii, de partea demoniacului, uneori a sacrului. Si sfintii, si bolnavii psihici, desi prezentau tulburari psihice evidente, erau situati fie de partea sacrului, fie a demonicului. Pâna la sfârsitul secolului al XIX- lea, gândirea asupra bolii era impregnata de magic. Gândirea magica impregneaza orice fenomen pentru care nu are explicatie, inventeaza un basm, reuseste sa construiasca un fel de coerenta aparenta.

Acest lucru este important pentru ca aceasta tendinta se manifesta si azi în anumite domenii, regiuni, spitale psihiatrice, enclave în care, pentru a se apara de bolnavii psihici, medicii îi izoleaza ca pe ceva contagios.

Breuer asculta povestea unei paciente pe care o avea, simtind ca asta îi face bine, ca se apropie de un înteles al problemelor ei, pâna când ea adopta o atitudine pasionala, careia el îi raspunde cu aceeasi pasiune, raspunzând inconstient la pasiunea ei. Pacienta avea sarcina isterica; Breuer pleaca cu sotia într-o lunga calatorie, la sfârsitul careia se naste un copil  dovada de fidelitate. Mai târziu, psihanalistii vor putea spune ca aceasta fidelitate este fizica, dar este ea si psihica? Nu este rezultatul unei legaturi pasionale?

În acest moment, Freud se gândeste brusc la anumite & ale functionarii psihice. Primul dintre ele, care devine si postulat al psihanalizei, este existenta inconstientului. Despre inconstient vorbesc toti marii filosofi. Hipnoza l-a ajutat pe Freud sa îi demonstreze existenta. In experimentele de hipnoza, existenta inconstientului se & cu o forta extraordinara. In sedinta de hipnoza, pacientei i se da un ordin: la ora 5 sa deschida umbrella si acela de a uita ordinul. La ora 5 cineva se afla in preajma pacientei si vede cum ea este cuprinsa de agitatie, isi cauta umbrella si o deschide de cateva ori. Chestionata asupra motivului acestei actiuni, ea inventeaza: mi s-a parut necesar sa vad daca mai este buna. Aceasta explicatie este rationalizarea  si ea ne caracterizeaza pe toti intr-o oarecare masura. Cu totii ne straduim sa atribuim actelor noastre un motiv. Oricat am crede in acest motiv, el nu este intotdeauna cel adevarat. Acest lucru dovedeste ca exista motive inconstiente: motivul inconstient al deschiderii umbrelei si originea la un prim nivel inconstient in ordinul dat si la un nivel mai profound, tot inconstient, in relatia regresiva copil-parinte, relatie regresiva care caracterizeaza in mod special actul hipnozei. Pacienta era ignoranta in privinta motivului ei adevarat si credea cu seninatate in motivul pe care il arata. Asta mai inseamna ca un impuls venit din inconstient nu poate deveni act fara incercarea constienta de a-I atribui un sens. Asta mai inseamna ca un impuls se poate transforma in act scurtcircuitandu-si adevaratul sens.

Exemplu: intarzierea la sedinta

- rationalizare la nevrotic;

- rationalizare la psihotic.

Motivul se afla in relatia afectiva pe care pacientul o are cu psihanalistul.

Relatia terapeutica (in special in cazul isteriei)

Freud a realizat doua lucruri pe care le-a condensat in conceptual de transfer:

- pacienta nu stia nimic despre terapeutul ei (rezerva decenta a medicului);

- sentimente puternice, in ciuda rezervei.

Combinand aceasta cu observatiile din hipnoza, ajunge la concluzia ca in relatia medic-pacient se instaleaza oricum o regresie, iar aceasta regresie antreneaza cu ea toate sentimentele infantile, trairile infantile ale respectivului pacient.

Freud sintetizeaza toate experientele psihiatrilor cu pacientii lor si formuleaza o teorie a aparatului psihic. In orice relatie terapeutica se instaleaza acest tip de regresie. Este important pentru toate categoriile de vindecatori  pacientul regreseaza, I se incredinteaza ca unui parinte bun.

Balint a tinut sa faca cu colegii lui grupuri (grupul Balint), pornind de la intrebarea de ce acesti medici, care au aceleasi competente, reusesc cu unii pacienti si nu reusesc cu altii. El discuta cu medicii sentimentele pe care acesti pacienti le trezesc in ei. Numai asa puteau sa se distanteze si sa isi fac treaba. Balint  comunicarea de la inconstient la inconstient.

Freud formuleaza teira aparatului psihic: psima si a doua topica.

Prima topica consta in impartirea etajata a psihicului in constient, inconstient si preconstient ? Descompunerea aparatului psihic. Inconstientul este ceea ce ignoram despre noi, preconstient  ceea ce poate fi adus oricand la suprafata, iar constient  ceea ce putem sti despre noi insine.

Fisiere in arhiva (1):

  • Psihopatologie Psihanalitica.doc

Alte informatii

Facultatea de psihologie