Sociologie

CURS NR.1

SOCIOLOGIA CA ŞTIINŢĂ

1. Definirea sociologiei

Într-un sens foarte general, termenul de sociologie este folosit pentru a desemna ştiinţa socialului. Termenul de sociologie provine din îmbinarea a două cuvinte, unul latin „socius” ce înseamnă social şi altul ce provine din limba greacă „logos” cu semnificaţia – ştiinţă; ca urmare putem considera că sociologia este o ştiinţă despre social, despre societate. De-a lungul timpului sociologia a fost definită în diferite moduri în funcţie de nivelul de cunoaştere şi de explicare a socialului.

Filozoful pozitivist francez – Auguste Comte a folosit pentru prima dată termenul de „sociologie” într-un studiu intitulat: „Course de philosophie positive”, publicat în anul 1838. În lucrarea respectivă a definit conceptul de „sociologie” ca fiind o „ştiinţă a societăţii”.

Max Weber a apreciat sociologia drept ştiinţa care studiază acţiunea socială.

George Gurtvich a considerat că „sociologia este ştiinţa fenomenelor sociale totale, care are drept obiect studiul global al relaţiilor sociale, societatea ca integralitate de raporturi”.

Dimitrie Gusti a definit sociologia ca fiind „ştiinţa realităţilor sociale”. În concepţia lui Petre Andrei „sociologia studiază în mod obiectiv, în primul rând, existenţa socială sub aspectul ei static-structural, şi apoi sub aspectul dinamic - funcţional al ei, arătând fazele şi tipurile sociale realizate”.

Pentru Traian Herseni „sociologia este ştiinţa societăţilor omeneşti, este o disciplină ce se ocupă cu studiul vieţii sociale, al fenomenelor de comunicare umană, de convieţuire socială”.

Dicţionarul „Le Petit Larousse” defineşte sociologia ca fiind disciplina care „studiază ştiinţific societăţile omeneşti şi faptele sociale”.

Cătălin Zamfirescu şi Lazăr Vlăsceanu în „Dicţionarul de sociologie” consideră că „sociologia este o ştiinţă despre societate”.

Din succinta trecere în revistă a diferitelor definiţii date sociologiei se desprind elementele fundamentale privitoare la specificitatea sa ca disciplină ştiinţifică.

Rezultă din definiţiile date că sociologia, ca ştiinţă, dispune de un obiect propriu de cunoaştere şi anume societatea. Numai că societatea este obiect de studiu nu doar al sociologiei, ci şi al multor alte ştiinţe sociale. Se naşte în mod firesc întrebarea ce anume conferă specificitate sociologiei- Se consideră că ceea ce deosebeşte sociologia, în principal de toate celelalte ştiinţe sociale este perspectiva de abordare a obiectului de cercetare comun, respectiv societatea.

Sociologia este ştiinţa care abordează societatea ca totalitate, ca întreg, studiind ansamblul faptelor, fenomenelor, relaţiilor şi proceselor sociale.

Sociologia se manifestă atât ca ştiinţă a socialului, ca formă generală de existenţă a vieţii umane, cât şi ca ştiinţă a societăţii globale, a organizării şi dinamicii sale, a subsistemelor din care se compune societatea globală şi a relaţiilor lor atât cu sistemul social-global, cât şi cu celelalte subsisteme ale acestuia. Din această perspectivă se desprind trei paliere ale sociologiei:

- teoria generală a socialului.

- teorie a societăţii globale

- teorii ale diferitelor subsisteme ale societăţii globale.

Un astfel de mod de manifestare arată că sociologia permite observarea şi reflectarea asupra vieţii sociale, descoperirea disfuncţionalităţilor şi crizelor sociale de la nivelul individului şi comunităţilor umane precum şi a posibilităţilor de a găsi soluţii la problemele cu care se confruntă societatea.

2. Obiectul de studiu a sociologiei

Sociologia este o ramura a ştiinţelor sociale relativ recentă, a cărei recunoaştere oficială şi instituţionalizare s-a făcut la cumpăna secolelor XIX şi XX. La sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea, revoluţia industrială a produs prin industrializare, profesionalizare şi raţionalitate ştiinţifică şi economică schimbări sociale fără precedent, concretizate atât în apariţia unor fenomene sociale total necunoscute, precum migraţia aglomerarea, înstrăinarea şi depersonalizarea, cât şi în intensificarea şi extinderea la nivel de societate a fenomenelor sociale cunoscute, precum sărăcia, exploatarea, devianţa, prostituţia, divorţialitatea, naşterile ilegitime, criminalitatea şi sinuciderea. Schimbările produse au avut consecinţe profunde asupra funcţionalităţii societăţii şi a vieţii indivizilor, situaţie ce a impus nevoia cunoaşterii ştiinţifice - prin observaţie, descriere, explicaţie şi predicţie - atât a fenomenelor respective, cât şi a structurilor, instituţiilor şi grupurilor sociale care le-au determinat. Astfel a început să se constituie ştiinţa despre societate, a sociologiei ca ştiinţă de sine stătătoare strâns legată de schimbările social-economice profunde petrecute în societatea europeană, fiind un reflex teoretic al acestora şi o încercare de răspuns la problemele ridicate de aceste schimbări.