Teorii în asistența socială

Teoria retelei sociale descrie interactiunile si relatiile stabilite si

mentinute între diferite grupuri de indivizi, sau într-o societate în

general.Teoria vine ca urmare a unei bune observari a unui proces

natural continuu. Ajuta specialistii sa stapaneasca, sa aplice si sa

îmbunatateasca acest sistem de cunoastere în conformitate cu

conditiile reale de viata si de practica de zi cu zi.

În prezent retelele sociale bine dezvoltate sunt considerate a fi un

avantaj, deoarece contribuie la o mai buna comunicare si, prin urmare,

la organizarea comunitatii stabilite într-o anumita regiune. 

O retea sociala este o harta a relatiilor dintre indivizi ce indica

modurile in care ei sunt conectati prin diverse grade de familiaritate

sociala, pornind de la cunostinte intamplatoare, pana la legaturi

familiale puternice.

Analiza de retea sau metoda retelelor reprezinta o metoda

indispensabila în asistenta sociala, în toate activitatile de interventie si

sprijin a populatiilor marginalizate, dependente sau vulnerabile.

Intre aceste trei parti exista raporturi de interconditionare si

interdependenta, constituind trei sisteme de elemente:

Sistemul asistent social: “fie ca lucrează individual, fie in colectiv, el se implică in activitate cu corpul, cu sufletul si spiritul, cu sensibilitatea, intuitia, valorile, experientele si cunostintele, cu tot ceea ce inglobeaza” personalitatea sa;

Contextul social (inclusiv politic, economic, normativ, cultural, afectiv etc.) al interventiei;

Sistemul client – beneficiarul interventiei, persoana care a lansat cererea de ajutor (in plan individual) sau grupurile vulnerabile, marginalizate si dependente (in plan general).

Termenul „reţea” a fost utilizat pentru prima dată de antropologul John

BARNES (1954) în cadrul unei anchete de comunitate focalizata pe studiul

asupra rolurilor sociale în interiorul unei comunitati. „Reteaua este ceva care

traverseaza societatea (...), toate grupurile normale, familia şi vecinatatea,

echipele de munca sau profesionale”.

Potrivit unor surse, primele scrieri despre retelele sociale dateaza inca din

Grecia antica. Alte surse indica faptul ca in jurul anului 1930 termenul a fost

formulat ca o dezvoltare logica a ideilor si teoriilor referitoare la grupurile

sociale, cercuri sociale de interactiune si stabilirea de legaturi intre actorii

individuali, incluse in ele ca un rezultat.

Cuvantul „reţea” este utilizat atat în diverse stiinte precum matematica,

informatica, biologie, chimie, sociologie, etnologie, dar si in viata practica,

sugerand imaginea unor „complexe structurate” (naturale sau spontane;

artificiale sau prefabricate).