Alte Strategii de Învățare prin Colaborare

ALTE STRATEGII DE ÎNVATARE PRIN COLABORARE

- MASA ROTUNDA / CERCUL

Masa rotunda (Kagan, 1990) este o tehnica de învatare prin colaborare care presupune trecerea, din mâna în mana, a unei coli de hârtie si a unui creion, în cadrul unui grup mic. De exemplu, un membru al grupului noteaza o idee pe hârtie si o da apoi vecinului sau din stânga. Acesta scrie si el o idee si da coala si creionul urmatorului. Metoda are si o varianta în care fiecare individ are un creion colorat - de alta culoare si numai coala este cea trecuta din mâna în mâna. Aceasta a doua varianta prezinta avantajul ca îi obliga pe toti elevii sa contribuie, în mod egal si, în plus, îi da profesorului posibilitatea sa identifice contributia fiecaruia.

Poate ca se…poate preciza o metoda înrudita, pe care unii profi o stiu.Metoda creativa de grup “6-3-5” – pentru o problema se emit solutii: fiecare membru din grup scrie 3 idei pe coala împartita din start în 3 coloane si o da colegului din dreapta, care scrie pe propria coala primele 3 idei ale sale apoi completeaza pe ale vecinilor s.a.m.d.; grupurile au, de obicei câte 6 membri; 5 vine de la cele 5 rotatii pe care le face fiecare foaie – se emit foarte multe idei!

Cercul (Kagan, 1990) este forma orala a mesei rotunde. Fiecare membru al grupului contribuie cu o idee la discutie, în mod sistematic, de la dreapta la stânga.

- INTERVIUL ÎN TREI TREPTE

Aceasta este o tehnica de învatare prin colaborare (Kagan, 1990), în care partenerii se intervieveaza reciproc, în legatura cu un anumit subiect. De exemplu, într-un grup de trei, elevul A îl intervieveaza pe B, iar C înregistreaza, în scris, aspectele principale ale discutiei. Dupa fiecare interviu rolurile se schimba, permitându-li-se tuturor membrilor sa fie raspunda la întrebari.

Într-un grup de patru, cele trei trepte pot fi urmatoarele: A îl intervieveaza pe B, C pe D si apoi rolurile se schimba în cadrul fiecarui grup, urmând ca, în final, în grupul de patru fiecare individ sa rezume raspunsul partenerului.

Interviul în trei trepte poate fi inclus în orice tip de lectie, iar continutul sau poate sa se refere la orice subiect. Se poate folosi, de exemplu, urmatoarea structura:

- pentru a anticipa continutul care urmeaza sa se discute: "Ce aspecte legate de aceasta problema ati dori sa discutati?" sau "Ce stiti deja despre aceasta tema?"

- pentru a împartasi din experienta personala sau pentru a exprima opinii: "Care sunt calitatile pe care le pretuiti cel mai mult la un prieten? Enumerati trei." sau "Daca v-ati putea 'întoarce în viitor' unde v-ati duce? Ce epoca ati alege? Ce schimbari sociale ati face?"

- pentru a rezuma ceea ce s-a predat în lectie: "Ce ati mai vrea sa aflati în continuarea lectiei de astazi?" sau "Care vi s-a parut cea mai semnificativa idee din lectie si de ce?" sau "Ce veti face pentru a aplica ceea ce ati învatat azi?"

- pentru a verifica tema: "Care au fost punctele cheie din lectura pe care ati avut-o de pregatit?" sau "Care a fost cea mai interesanta parte a temei - sau cea mai dificila?"

- pentru a discuta diverse concepte: "Cum se preocupa familia voastra de problemele mediului?" sau "Cum ati rezolvat problema de matematica?" sau "Care este ipoteza sau predictia voastra în acest moment?"

- CONTROVERSA ACADEMICA

1. Profesorul pregateste pentru discutie una sau mai multe afirmatii care pot da nastere cel putin la doua puncte de vedere diferite.

2. Elevii sunt distribuiti în grupuri de patru.

3. În interiorul grupurilor, fiecarei perechi i se da un punct de vedere pe care trebuie sa-l apere.

4. Fiecare pereche face o lista de argumente în sprijinul acestui punct de vedere.

5. Perechile se despart temporar pentru a forma alte perechi, cu colegi care sustin acelasi punct de vedere si îsi comunica unii altora argumentele gasite.

6. Elevii revin în perechile initiale si îsi formuleaza pozitia urmata de argumente: “Sustinem ca… pentru ca X, Y, Z.”

7. Fiecare pereche îsi prezinta în felul acesta pozitia, în timp ce perechea cealalta asculta si ia notite.

8. Cele doua perechi dezbat apoi problema.

9. (Optional)Perechilor li se poate spune sa schimbe pozitiile între ele si sa reia pasi de la 4 la 8.

10. În sfârsit, elevii nu mai apara nici un punct de vedere, ci încearca sa ajunga la consens, în lumina celor mai bune argumente care au fost aduse în discutie.

Sustinerea pozitiei partii adverse

Pentru aceasta activitate trebuie urmati toti pasii activitatii precedente prezentati la controversa academica, mai putin ultimul. Dupa ce grupul a selectat cinci sau sase argumente în sprijinul punctului sau de vedere, o parte formuleaza în fata celeilalte aceste argumente, fara însa a-si formula pozitia. Elevii din celalalt grup discuta câteva minute si formuleaza o pozitie care (1) prezinta punctul de vedere al celuilalt grup ( dedus de ei) si (2) ofera argumente în sprijinul acestui punct de vedere.

Acelasi grup îsi expune apoi argumentele în sprijinul propriului punct de vedere iar grupul advers formuleaza acest punct de vedere si aduce argumente suplimentare, dupa o discutie de câteva minute.

Urmeaza apoi dezbaterea propriu-zisa, fiecare grup sustinând punctul de vedere initial al adversarilor.

Dupa 10-15 minute de dezbatere, fiecare grup trebuie sa formuleze o concluzie, care consta în reafirmarea pozitiei grupului, însotita de cele mai puternice argumente care s-au adus.