Consecințele abuzului și maltratării copilului din familie, asupra dezvoltării psihosociale

I. INTRODUCERE

ARGUMENT / INTRODUCERE

1. SCOPUL LUCRÃRII

Scopul acestei lucrãri se doreste a fi impãrţit pe mai multe direcţii. O primã direcţie este cea teoreticã în care am cãutat şi am încercat sã acopãr toatã aria teoreticã privitoare la cauzele şi efectele maltratãrii copilului în cadrul familiei, şi aici includem carţi scrise pe aceasta temã, studii referitoare la fenomenul “abuz şi neglijare”, relatãri ale unor copii care au fost supuşi relelor tratamente în cadrul familiei, întrebãri adresate personalului Centrului Judeţean de Intervenţie pentru Copilul Abuzat.

! Atenţie la exprimare. Nu se foloseşte persoana I. Ex: “am caăutat şi am încercat să acopăr”- să acoperim ...etc. Nu trebuie să faci o argumentare strictă impartita in 2 direcţii. Reformulează într-o singură direcţie.

O alta direcţie este reprezentatã de partea practicã a lucrãrii, de cercetare propriu-zisã şi intervenţia desfaşuratã în cadrul C.J.I.C.A. În urma întâlnirilor pe care le-am avut cu copii abuzaţi în mediul familial, a interviurilor efectuate cu aceştia am încercat sã constat ceea ce este teoretizat în prima parte a lucrãrii şi anume efectele diferitelor tipuri de abuz asupra copilului dar şi cauzele care-i determinã pe pãrinţi sa-şi expunã copilul unor rele tratamente.Vom observa pe parcursul lucrãri, ca acestea pot fi de foarte multe tipuri şi foarte variate.

2.IZVOARELE FOLOSITE

În ceea ce priveşte izvoarele folosite pentru aceasta lucrare, ele au fost destul de puţine şi s-au referit mai degrabã la caracterul practic al lucrãrii. Mã refer aici la cercetarea efectuatã în doua şcoli din judeţul Cluj şi la chestionarele aplicate elevilor şi nu în ultimul rând la asistarea unor copii, aflaţi în atenţia C.J.I.C.A, în cadrul cãreia s-a format grupul de consiliere cognitiv-comportamentalã.

3. METODA FOLOSITÃ

În elaborarea lucrãrii am folosit urmãtoarele medote: în cazul parţii teoretice a lucrãrii metoda pe care am folosit-o a fost una de cãutare, adunare şi nu în ultimul rãnd de compilaţii a informaţiilor din biblioteci şi sau a informaţiilor gãsite în cadrul unor filme informative în legãtura cu fenomenul abuzului şi neglijãrii copilului de cãtre parinţi.

În ceea ce priveşte partea practicã a lucrãrii, metodele folosite aici au fost chestionarele şi partea de intervenţie, grupul de consiliere cognitiv-comportamentalã.

! 2 şi 3 – se amintesc doar în partea de cercetare.

4. STADIUL ACTUAL AL CUNOŞTINŢELOR – NU-ŞI ARE LOCUL AICI. POATE SĂ APARĂ LA ÎNCEPUTUL PĂRŢII TEORETICE.

Înca din anii 1960, cand a fost pentru prima oarã identificat ca o problemã socialã “modernã”, s-a scris foarte mult despre abuzul copiilor. Scriitori de specialitate au cãutat sã izoleze natura şi cauzele abuzului şi metodele specifice de prevenire şi tratare a acestuia. Mult mai puţin s-a scris despre rolul specific al asistenţilor sociali şi al autoritãţilor locale în problema abuzului asupra copilului. Ei au fost criticaţi, uneori foarte aspru, într-o succesiune de anchete oficiale în ceea ce priveşte moartea copiilor asupra cãrora s-au fãcut abuzuri; capii aflaţi în ocrotirea lor sau sub supravegherea lor. Oricum problematica abuzului nu este pe deplin abordatã în cãrţile de specialitate datoritã simplului fapt cã este o problemã a cãrei naturã şi definiţie se schimbã de la an la an, datoritã dilemelor cu care se confruntã asistenţii sociali şi ceilalţi profesionişti în abordarea cazurilor de maltratare.

II. CUPRINS – TREBUIE SCRIS INAINTE DE ARGUMENT/ INTRODUCERE

1. Definirea maltratãrii – REFORMULEAZĂ-L!!!!! NU ESTE UN TITLU DE CURS, CI DE CAPITOL, CARE ÎNSUMEAZĂ TOATE CELELALTE TITLURI DE SUBCAPITOLE.

Termenul de “abuz asupra copilului” a fost folosit pentru prima datã pentru a descrie “copilul bãtut”. Conceptul a fost extins în mod constant. Astãzi a ajuns sã fie folosit pentru toate formele de maltratare, nu doar pentru abuzul fizic, dar şi pentru formele de neglijare, abuz emoţional şi sexual.