Didactica specialității

Curs
9/10 (3 voturi)
Domeniu: Psihopedagogie
Conține 14 fișiere: doc
Pagini : 100 în total
Cuvinte : 28747
Mărime: 8.81MB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Gabriel Mihalcea
Curs Didactica Specialitatii

Extras din document

Curricumul naţional pentru învăţământul

liceeal, filiera tehnologică

1.1. Obiective, consideraţii generale

Obiectivele prezentului capitol sunt:

- utilizarea adecvată a conceptelor reformei curriculare;

- înţelegerea relaţiei dintre curriculum trunchi comun şi curriculum la decizia şcolii;

- cunoaşterea particularităţilor noilor planuri-cadru de învăţământ;

- familiarizarea cu programele şcolare ale disciplinelor tehnice

- cunoaşterea criteriilor de selecţie a manualelor.

Noţiunea de curriculum provine de la latinescul curriculum – cu sensul de “drum către”. În Dicţionarul de Pedagogie, termenul poate desemna:

- întreg programul activităţii şcolare (H.Hugg, J.F. Kerr);

- selecţia conţinutului ştiinţei pentru organizarea obiectelor de învăţământ (B.O. Smith, W.O. Stanlet, J.H.Shores);

- conţinutul învăţământului, metodele de învăţământ şi scopurile educaţionale privite în interacţiune (PH.H. Taylor).

Filosofia contemporană a educaţiei a evidenţiat diferenţa dintre o educaţie bazată pe curriculum, adică având ca element central la toate etajele sale activitatea de proiectare, şi programa analitică, document care are în centrul activităţii didactice ideea de programare a traseului elevului către un ţel cunoscut şi impus doar de către adulţi.

Curriculum Naţional reprezintă un cadru care precizează locul şi importanţa disciplinelor opţionale, precum şi raportul dintre curricumulum nucleu şi curricumulum la decizia şcolii. Curriculum Naţional cuprinde:

- curriculum trunchi comun (CTC) – conţine discipline şi număr de ore obligatorii pentru toţi

elevii, asigurând egalitatea şanselor pentru toţi elevii din învăţământul public; este unicul sistem de referinţă pentru evaluări şi examinări;

- curriculum la decizia şcolii (CDŞ), în care şcolile îşi detaliază propria lor ofertă educaţională.

Disciplinele opţionale, ca parte integrantă a reformei care vizează descentralizarea curriculară, oferă posibilităţi de abordare transdisciplinară, pluridisciplinară a curriculum-ului, potrivit resurselor umane, materiale, de care dispune şi cerinţelor sociale.

Sistemul nostru de învăţământ cuprinde următoarele niveluri, prezentate în Tabelul 1.2.

Noua organizare a învăţământului liceal ţine cont de caracteristicile vârstei şi are în vedere realizarea unei culturi generale orientată pe domenii de activitate bine determinate. Liceul presupune o structură diferenţiată pe filiere: filera teoretică, filiera tehnologică, filiera vocaţională, profiluri şi specializări, precum şi existenţa mai multor planuri-cadru de învăţământ.

Tabelul 1.2 Organizarea clasică a sistemului de învăţământ românesc

Nivelul Învăţământ primar Învăţământ secundar inferior Învăţământ secundar superior Învăţământ postliceal Învăţământ superior

Clasa I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Gimnaziu Ciclul inferior al liceului Şcoala de arte şi meserii Ciclul superior al liceului

Tabelul 1.2 prezintă profilurile şi specializările din filiera tehnologică.

Tabelul 1.2. Profilurile şi specializările din învăţământul liceala – filiera tehnologică

Profilulul Specializarea

Tehnic Electronică şi automatizări

Electrotehnic

Telecomunicaţii

Mecanic

Lucrări publice – construcţii

Textile – pielărie

Resurse naturale şi

protecţia mediului Chimie industrială

Protecţia mediului

Silvic şi prelucrarea lemnului

Veterinar

Agricol şi agromontan

Industrie alimentară

Servicii Turism şi alimentaţie publică

Economic, administrativ

Poştă

1.2.1. Planurile – cadru de îmvăţământ din învăţământul profesional tehnic

Planurile de învăţământ sunt documente şcolare oficiale care nominalizează obiectele de

studiu, grupate în arii curriculare, ordinea studierii lor pe clase precum şi numărul de ore anual şi săptămânal, repartizat pe fiecare obiect.

Modalitatea de control unitar de la centru, materializată printr-un plan unic de învăţământ, a reprezentat şi reprezintă produsul unui sistem socio-politic dominat de autoritarism şi de lipsa dreptului la opţiune; aceasta în timp ce modalitatea în care decizia de la nivelul şcolii intervine asupra timpului şcolar, materializată prin planuri-cadru de învăţământ, reprezintă produsul unui sistem socio-politic în care domină participarea socială şi dreptul la opţiune.

În contextul reformei curriculare modificările cele mai importante sunt la nivelul planurilor de învăţământ. Astfel în locul unui plan de învăţământ unic şi obligatoriu pentru fiecare tip şi profil de şcoală, s-au introdus noile planuri-cadru de învăţământ, care permit realizarea unei oferte şcolare diferenţiate.

Planul-cadru de învăţământ oferă posibilitatea şcolilor să realizeze scheme orare proprii, permite diversificarea profilelor şi specializărilor, oferind elevului posibilitatea de a alege. În planurile-cadru de învăţământ disciplinele sunt grupate în şapte arii curiculare.

Aria curriculară reprezintă un grup de discipline care contribuie la atingerea unor obiective specifice. Ariile curriculare cuprinse în planul cadru de învăţământ sunt:

1. Limbă şi comunuicare;

2. Matematică şi ştiinţe;

3. Om şi societate;

4. Arte;

5. Tehnologii;

6. Educaţie fizică;

7. Consiliere şi orientare.

În învăţământul obligatoriu, Planul-cadru de învăţământ reprezintă documentul reglator esenţial care jalonează resursele de timp ale procesului de predare-învăţare. Planurile-cadru pentru învăţământul obligatoriu oferă o soluţie de optimizare a bugetului de timp: pe de o parte, sunt cuprinse activităţi comune tuturor elevilor din ţară în scopul asigurării egalităţii de şanse a acestora; pe de altă parte, este prevăzută activitatea pe grupuri/clase de elevi în scopul diferenţierii parcursului şcolar în funcţie de interesele, nevoile şi aptitudinile specifice ale elevilor. Desigur că, în acest fel, unităţile şcolare devin responsabile într-o mai mare măsură decât înainte faţă de calitatea învăţării.

La liceu, o structură diferenţiată pe filiere, profiluri şi specializări, precum şi existenţa mai multor planuri-cadru de învăţământ conduc la modelarea unor licee cu personalitate proprie, având o ofertă specifică pe piaţa educaţională, spre deosebire de învăţământul general, relativ uniform în structură şi omogen în ofertă

Preview document

Didactica specialității - Pagina 1
Didactica specialității - Pagina 2
Didactica specialității - Pagina 3
Didactica specialității - Pagina 4
Didactica specialității - Pagina 5
Didactica specialității - Pagina 6
Didactica specialității - Pagina 7
Didactica specialității - Pagina 8
Didactica specialității - Pagina 9
Didactica specialității - Pagina 10
Didactica specialității - Pagina 11
Didactica specialității - Pagina 12
Didactica specialității - Pagina 13
Didactica specialității - Pagina 14
Didactica specialității - Pagina 15
Didactica specialității - Pagina 16
Didactica specialității - Pagina 17
Didactica specialității - Pagina 18
Didactica specialității - Pagina 19
Didactica specialității - Pagina 20
Didactica specialității - Pagina 21
Didactica specialității - Pagina 22
Didactica specialității - Pagina 23
Didactica specialității - Pagina 24
Didactica specialității - Pagina 25
Didactica specialității - Pagina 26
Didactica specialității - Pagina 27
Didactica specialității - Pagina 28
Didactica specialității - Pagina 29
Didactica specialității - Pagina 30
Didactica specialității - Pagina 31
Didactica specialității - Pagina 32
Didactica specialității - Pagina 33
Didactica specialității - Pagina 34
Didactica specialității - Pagina 35
Didactica specialității - Pagina 36
Didactica specialității - Pagina 37
Didactica specialității - Pagina 38
Didactica specialității - Pagina 39
Didactica specialității - Pagina 40
Didactica specialității - Pagina 41
Didactica specialității - Pagina 42
Didactica specialității - Pagina 43
Didactica specialității - Pagina 44
Didactica specialității - Pagina 45
Didactica specialității - Pagina 46
Didactica specialității - Pagina 47
Didactica specialității - Pagina 48
Didactica specialității - Pagina 49
Didactica specialității - Pagina 50
Didactica specialității - Pagina 51
Didactica specialității - Pagina 52
Didactica specialității - Pagina 53
Didactica specialității - Pagina 54
Didactica specialității - Pagina 55
Didactica specialității - Pagina 56
Didactica specialității - Pagina 57
Didactica specialității - Pagina 58
Didactica specialității - Pagina 59
Didactica specialității - Pagina 60
Didactica specialității - Pagina 61
Didactica specialității - Pagina 62
Didactica specialității - Pagina 63
Didactica specialității - Pagina 64
Didactica specialității - Pagina 65
Didactica specialității - Pagina 66
Didactica specialității - Pagina 67
Didactica specialității - Pagina 68
Didactica specialității - Pagina 69
Didactica specialității - Pagina 70
Didactica specialității - Pagina 71
Didactica specialității - Pagina 72
Didactica specialității - Pagina 73
Didactica specialității - Pagina 74
Didactica specialității - Pagina 75
Didactica specialității - Pagina 76
Didactica specialității - Pagina 77
Didactica specialității - Pagina 78
Didactica specialității - Pagina 79
Didactica specialității - Pagina 80
Didactica specialității - Pagina 81
Didactica specialității - Pagina 82
Didactica specialității - Pagina 83
Didactica specialității - Pagina 84
Didactica specialității - Pagina 85
Didactica specialității - Pagina 86
Didactica specialității - Pagina 87
Didactica specialității - Pagina 88
Didactica specialității - Pagina 89
Didactica specialității - Pagina 90
Didactica specialității - Pagina 91
Didactica specialității - Pagina 92
Didactica specialității - Pagina 93
Didactica specialității - Pagina 94
Didactica specialității - Pagina 95
Didactica specialității - Pagina 96
Didactica specialității - Pagina 97
Didactica specialității - Pagina 98
Didactica specialității - Pagina 99
Didactica specialității - Pagina 100
Didactica specialității - Pagina 101
Didactica specialității - Pagina 102
Didactica specialității - Pagina 103
Didactica specialității - Pagina 104
Didactica specialității - Pagina 105
Didactica specialității - Pagina 106

Conținut arhivă zip

  • Didactica Specialitatii
    • Anexa 1.1..doc
    • Anexa 1.2..doc
    • Anexa 1.3..doc
    • Anexa 1.4..doc
    • Anexa 1.5..doc
    • Anexa 1.6..doc
    • Anexa 1.7..doc
    • Anexa 1.8..doc
    • CURS CAPITOLUL 1.doc
    • CURS CAPITOLUL 2.doc
    • CURS CAPITOLUL 3.doc
    • CURS CAPITOLUL 4.doc
    • CURS CAPITOLUL 5.doc
    • CURS CAPITOLUL 6.doc

Alții au mai descărcat și

Relația Profesor Elev și Inadaptarea Școlară

Argument Actualitatea cercetării evoluţiei comportamentului deviant şi a verificării experimentale a eficienţei unor măsuri psihopedagogice de...

Principalele Caracteristici ale unui Curriculum Școlar în Condițiile Educației Integrate

1. Obiectiv-prezentarea principalelor caracteristici ale unui curriculum şcolar în condiţiile educaţiei integrate. 2. Generalităţi 2.1.Cerinţe...

Psihologia Educației

1.STATUTUL EPISTEMOLOGIC AL PSIHOLOGIEI EDUCAŢIEI PSIHOLOGIA (din grecescul psyche = suflet şi logos = ştiinţă) se afirmă ca ştiinţa centrală...

Plan de lecție informatică

Obiectul: Informatică Clasa: a IX-a A matematică - informatică Data: Unitatea de învățare:Implementarea algoritmilor în limbajul de programare...

Factorii Responsabili în Educație

Pentru educarea şi informarea tinerilor pot exista mai multe circumstanţe. Actiunile acestor medii trebuie să funcţioneze în baza principiului...

Invățarea Bazată pe Activitate

Invăţarea bazată pe activitate este descrisă în literatura de specialitate ca făcând referire la orice formă de învăţare ce se desfăşoară la locul...

Conspecte

TEMA nr. 1 SISTEMUL DE INVATAMANT Sistemul de Invatamant - principalul subsistem al sistemului de educatie (se refera la organizarea...

Problematica Sistemului Instituțional și a Procesului de Învățământ

1. Sistemul de învãþãmânt - concept, funcþii, structurã, tendinþe de evoluþie Comentariu de bazã Educaþia formalã ºi nonformalã este realizatã...

Te-ar putea interesa și

Didactica specialității

Predarea disciplinelor socio-umane este necesara intrucat responsabilitatile profesorilor se concentreaza atât asupra educarii elevilor, cât si...

Didactica specialității

Didactica specialitatii l. DOMENIUL COGNITIV, ELEMENT AL PROCESULUI EDUCATIONAL IN TAXONOMIA BLOOM Procesului de invatamant ii este...

Portofoliu - Didactica Specialității

1. Manual de specialitate şi programa lui. -NEDELCU Elena - CULTURĂ CIVICĂ. GHIDUL PROFESORULUI PENTRU CLASA a VII-a, ed. ALL, 2000. -NEDELCU...

Didactica Specialitații

CAPITOLUL I . EVOLUŢIA ISTORICĂ A DIDACTICII Conceptul „didactică” îşi are originea etimologică în termenii greceşti „didaskein”(a învăţa),...

Elemente de didactica domeniului Științe

Capitolul I. Conceptul de educație din perspectiva didacticilor speciale 1.1. Reflecții teoretice prealabile Educația este o creație a...

Didactica specialității

1. PROCESUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT- OBIECT DE STUDIU AL DIDACTICII Didactica, alături de teoria educației, reprezintă științele fundamentale ale educației...

Didactica Specialității

Etimologie - didactikos=instrucţie, instruire - didaskein (gr.) = a învăţa pe alţii - didactike (gr.) =arta învăţării - didactica...

Curs Didactica Specialitatii

. Didactica Specialitatii Reforma curriculara in invatamantul profesional tehnic. Variante de curriculum la decizia scolii Procesul de...

Ai nevoie de altceva?