Informatică cu Aplicații în psiho-pedagogie

În loc de introducere

Despre calculatoare şi utilizarea acestora s-au scris şi se vor mai scrie încă multe cărţi. Unele pentru începători, altele de nivel mediu sau lucrări avansate, toate încercând o perspectivă de abordare cât mai sistematică posibil a acestui domeniu, astfel încât este greu de stabilit care dintre acestea sunt cele mai recomandate unui anumit utilizator. În domeniul ştiinţelor socio-umane, lucrurile sunt şi mai complexe. Puţini utilizatori sunt familiarizaţi cu folosirea eficientă a unui sistem de calcul, mai puţini cunosc la un nivel satisfăcător modul de lucru al computerului şi mult mai puţini sunt aceia care ştiu precis ce aplicaţii sunt potrivite meseriei lor.

Suntem în plină „epocă a informaţiei” iar termenul nu este deloc deplasat. Perspectiva XAC – meserie de bază asistată computer – nu mai este în măsură să intimideze pe nimeni. Analfabeţii de astăzi nu mai sunt doar cei care nu ştiu să scrie şi să citească, ci şi cei care nu ştiu să utilizeze un sistem de calcul. Este aproape imposibil să ne imaginăm o bună documentare, o perfecţionare profesională continuă, o tendinţă către performanţă, în absenţa accesului la informaţie. Din fericire (sau din păcate) în zilele noastre informaţia este mai perisabilă decât oricând. Cu greu ne mai putem imagina azi personajul davincian, expert în toate, renascentistul genial, mintea enciclopedică. Specializarea este tot mai strictă, informaţia se dezactualizează, am putea spune, zilnic în măsura în care accesul la resurse este mai uşor şi mai rapid ca niciodată, toate acestea având un singur element comun esenţial – tehnologia informaţiei.

Nu putem rămâne nici noi, specialiştii în ştiinţele socio-umane, refractari la progresul tehnologic. Vrând nevrând, fie că ne place sau nu, fie că vom accepta sau nu asta, va trebui să ne adaptăm. Nu mai este practic stilul unui psiholog corectând teste psihologice pe baza grilei clasice perforate şi irosind astfel timp preţios, într-un moment în care tehnologia permite descifrarea şi „citirea” scrisului de mână iar computerul poate corecta şi interpreta o foaie de răspuns la un test psihologic mult mai repede şi mai precis decât o va putea face vreodată un individ uman. E demodat şi un statistician lucrând analize factoriale cu creionul şi pierzând astfel zile întregi, în timp ce computerul face acest lucru doar în câteva secunde. Exemplele ar putea continua la nesfârşit.

Desigur, reacţii precum aceea că utilizarea computerului „dezumanizează” demersul psihologic există şi vor exista. Nu vom pleda pentru înlocuirea psihologului de către maşină. Susţinem că utilizarea computerului în sarcini de rutină duce la posibilitatea ca psihologul să se concentreze pe esenţa muncii sale – analiza psihologică a datelor, evaluare, diagnostic, consiliere – şi nu pe sarcini mai mult sau mai puţin scriptologice. Sigur, cei care o viaţă întreagă au rezumat examenul psihologic la o „numărătoare de X-uri”, la trasarea unui profil şi la interpretări „după manual” se vor simţi dezarmaţi când vor observa că un sistem de calcul poate face aceste lucruri mult mai repede şi mai bine; vor fi puşi în faţa unei „abundenţe de timp” cu care probabil nu vor şti ce să facă. Un lucru devine cert: psihologul trebuie să lase partea de rutină în seama maşinilor şi să abordeze în termeni de maximă eficienţă rolul de specialist. Cu alte cuvinte, noi să facem psihologie, iar computerele să ne furnizeze şi să ne prelucreze datele. Credeţi-mă, sunt mai bune decât noi la asta!

Prezenta lucrare se doreşte a fi un curs practic. Deşi nu vor lipsi precizările teoretice, nuanţările conceptuale şi modelele schematice, vor predomina exemplificarea, demonstraţia şi autotestul. Parcurgerea cu atenţie a exemplelor, lucrul individual cu computerul, rezolvarea sarcinilor şi a problemelor vor garanta succesul oricărui cititor perseverent. Dacă vom reuşi îndeplinirea acestor obiective, rămâne la latitudinea dumneavoastră să apreciaţi.

Cursul este structurat în trei parţi:

1. Arhitectura sistemelor de calcul şi modul de funcţionare al calculatoarelor. Vor fi tratate probleme legate de structura fizică a calculatorului şi modul acestuia de funcţionare, sisteme de operare, procedura de pornire a computerului, memorii şi tipuri de memorii, suporturi externe de informaţie, utilizarea în siguranţă a sistemelor de calcul. Un istoric al evoluţiei computerelor va permite cititorului formarea unei perspective generale în ceea ce priveşte imensul salt tehnologic la care am fost martori în ultimele decenii. Vor fi prezentate tendinţe şi perspective viitoare în evoluţia calculatoarelor, limite preconizate, soluţii de viitor. Această primă parte va familiariza cititorul cu ceea ce este şi ceea ce nu este o maşină, vor fi expuse limitele actuale ale tehnologiei informaţiei, vor fi prevăzute anumite tendinţe de viitor. Abordările practice sunt indispensabile înţelegerii procedurilor corecte de lucru cu computerul, mai ales că din experienţa avută am constatat că cele mai multe „defecţiuni” apar de fapt din cauza unei insuficiente cunoaşteri a modalităţii de lucru. Cititorul va fi învăţat să lucreze în siguranţă cu maşina sa, va fi prevenit în legătură cu posibilitatea apariţiei unor pierderi de informaţie în urma unor acţiuni ale sale, va fi instruit în ceea ce priveşte lucrul cu eventualele componente fizice ale sistemului cu care poate veni în contact pentru a evita deteriorarea calculatorului.

2. Programe-aplicaţie utilizate în domeniul ştiinţelor sociale. Cea de-a doua parte a lucrării tratează cele mai importante programe cu care urmează a se confrunta un specialist în domeniul socio-uman. Astfel vor fi abordate elemente legate de procesoare de texte în care va fi stabilit locul procesoarelor de texte în cadrul aplicaţiilor de birou, diferenţele dintre procesoarele de texte şi alte programe dedicate prelucrării de texte, vor fi accentuate noţiunile fundamentale legate de texte şi paragrafe, standarde în domeniul redactării textelor. Urmează apoi o expunerea a aplicaţiilor de calcul tabelar cu referire la specificul acestor programe, diferenţele existente între programele de calcul tabelar şi alte tipuri de programe înrudite, locul şi rolul acestora în ansamblul aplicaţiilor şi suitelor de aplicaţii de birou. Sistemele de gestiune de baze de date vin în completarea informaţiilor, prezentându-se tipurile de produse orientate spre bazele de date, criterii de performanţă ale acestora, teoria şi practica proiectării bazelor de date. Această secţiune se completează apoi cu aplicaţii specializate în domeniul ştiinţelor socio-umane şi anume cu programele de analiză statistică computerizată şi cu sistemele de asistenţă psihologică computerizată. Vor fi prezentate principii de bază, teorii şi modele care stau la baza analizei psihologice a datelor şi a asistenţei psihologice computerizate.