Psiholingvistică

curs 1

In general, cand avem de-a face cu 2 stiinte, una ne ofera obiectul, cealalta metoda de studiu.

Psiholingvistica se ocupa cu fenomene psihice studiate cu mijloace lingvistice; studiaza manifestarile sufletesti.

Etimologic : psichos (grec.) = rece; racire prin suflare.

Psiholingvistica studiaza influentele pe care le exercita psihologia vorbitorilor, intebtiile, atitudinile, inteligenta, personalitatea si situatiile in care se afla vorbitorii limbii vorbite.

Din perspectiva filozofiei limbajului, nu ne referim numai la vorbire, ci si la alte tipuri de limbaje, cum ar fi:

- neverbale

- naturale

- artificiale

- orale

- scrise

- grafice

- simbolic (este cel mai important, folosit in stiinta si tehnica)

- notional – verbal (in fizicca: v = viteza ; d = diatsnta etc)

- categorial – speculativ (tip de limbaj supra-notional).

Studiul acestor tipuri de limbaje, in legatura cu fenomenele psihice, constituie unul dintre obiectivele principale ale psiholingvisticii. Fiecare limbaj tine de o anumita facultate de gandire.

Psiholingvistica urmareste studiul psihologic al facultatilor gandirii: (intelect, ratiune, speculatie)

- urmareste studiul performantelor diferentiate de gandire si vorbire, diferentiera persoanelor umane pe baza calitatilor intelective

- caracterizarea persoanelor inteligente, a persoanelor rationale, si a persoanelor speculative pe baza conformatiei antropologice

- diferenteirea prin comportamente, caractere, aptitudini si prin tipologia psihica : activ, contemplativ, meditativ

- problema creativitatii diferentiate pe tipuri de gandire si limbaj

- problema elaborarii si utilizarii testelor de intligenta, rationalitate, speculativitate

- aplicatiile tehnice, moral-comportamentale si tehnico-stiintifice ale celor 3 tipuri de limbaje, cu studiul psihic al performantelor din acest domeniu

- semnificatia pedagogica a psiholingvisticii in caracerizarea si difereierea copiilor, elevilor, studentilor, in functie de facultatile gandirii

- orientarea profesionala si testarea capacitatilor profesionale.

PSIHOLINGVISTICA 16.10.2003

curs 2

FACULTATILE GANDIRII

Aristotel s-a ocupat primul de psihologia gandirii. Termenul utilizat anterior era nous

- in sens obiectiv cu semnificatia de spirit

- in sens subiectiv cu semnificatia de minte(ca sediu al gandurilor)

Modalitatea de exprimare a gandurilor era numita logos.

- daca avem in vedere doar suportul noetic, logos = ratiune

- ca expresie lingvistica, logos = exprimare

La Aristotel, nous insemna gandire si este acea parte a sufletului localizata in minte, ce nu tine de sensibilitate (senzatie, perceptie, reprezentare).Termenul de logos este utilizat de aristotel si in logica (cu semnificatia de ratiune). Formele logosului (gandirii) sunt:

- notiunea

- judecata

- rationamentul

Exista 3 facultati ale gandirii: ratiunea, intelectul si speculatiunea.

Prima facultate

Ratiunea: facultatea gandirii referitoare la procesele de producere a notiunilor, judecatilor si rationamentelor, ca si exprimarea lor lingvistica prin cuvinte, propozitii si fraze.

Forma de baza a ratiunii o constituie notiunea. Expresia lingvistica a notiunii este cuvantul articulat.

Notiunea, in forma cuvantului articulat, reprezinta esenta lucrurilor individuale.

Lucrurile individuale sunt obiecte perceptive senzorial.

Gandul despre obiect reprezinta ce este obiectul. (ti esti?)

Esenta unui lucru este ratiunea de a fi a acestui obiect exprimabila prin cuvantul articulat.(practic, esenta unui lucru este rostirea lui articulata.

Ex: ti esti? - tablă

Esenta tablii – tabla

Expresia lingvistica – t-a-b-l-a

A doua facultate

In cursul Evului Mediu s-a mai vorbit de o alta facultate a gandirii: intelectul. (inteligenta)

Intelect

- prov. din latinescul intellectus

- are ca verb intelligo (a intelege)

Intelegerea (intelligo) nu se mai refera la ce este lucrul individual, ci la cum este.

Reprezinta manifestarea esentelor in anumite forme, in relatie cu alte forme.

Ex: ce este? -mapa (rationament)

Cum este? - rosie. (s-a apelat la perceptivitate). Daca am raspun la aceasta intrebare inseamna ca stim ce este rosul, ca avem cunostinta de esenta de rosu. Din punct de vedere intelectiv ne intereseaza raportul mapa – rosu, care nu este perceptibil, ci inteligibil.

In general, relatiile dintre obiecte sunt inteligibile, nu perceptibile.

A treia facultate

Tot din evul madiu s-a mai vorbit si despre a-III-a facultate a gandirii, speculatiunea (speculatio. lat =oglinda).Termenul corespunzator din greaca este theoria, de aceea acest tip de gandire a mai fost numit gandire teoretica (speculativa).

Gandirea speculativa se refera la totalitati mari de ganduri, la colectii de obiecte si procese ce transced dincolo de campul senzorial perceptiv (circumstante determinate de spatiu si timp).

Daca ne referim la ce a fost / ce va fi dupa o circumstanta, gandim speculativ, deoarce ne referim la ceva ce n-a fost inca sau ce nu mai este in prezent. Speculatia nu se bazeaza pe o anumita situatie perceptiv – senzoriala.

ex: ti esti? –cal

esenta calului -calul (rationare)

ce inseamna sa intelegem ceva in legatura cu calul? – sa intelegem in ce relatie se afla acesta cu iarba, cu aerul.( cum se hraneste, cum respira).

De unde provine calul? – din vestul salbatic? Din zebra?zebra e cal? (gandire speculativa)

Ce va deveni calul? -va fi fiinta inteligenta in milioane de ani? Va canta?( gandire speculativa)