Psihologia Educației

Studiul acestei teme va va permite:

- sa identificati specificul Psihologiei educatiei, ca disciplina psihologica;

- sa explicati importanta studierii ei pentru formarea unui educator (cadru didactic,

trainer, parinte);

- sa utilizati metodele de cercetare proprii Psihologiei educatiei pentru a elabora diverse

probe.

Obiectul de studiu

Termenul „Psihologie” provine din doua cuvinte grecesti (psyche = suflet si logos =

stiinta) si desemneaza stiinta care cerceteaza fenomenele psihice.

Desi este o stiinta tânara (termenul apare în secolul XVI, la Ph. Schwarzerd si devine

uzual în secolul XVIII), Psihologia a evoluat rapid, si-a multiplicat perspectiva de analiza

astfel încât astazi exista mai multe „Psihologii”: a muncii, a copilului, a inteligentei, cognitiva,

scolara etc. A aparut însa, ca urmare a unor necesitati de ordin practic, si o „Psihologie a

educatiei”.

Printre marile teme pe care le abordeaza, retinem: raportarea continutului învatamântului

la caracteristicile psihice si de vârsta ale elevului, dificultatile aparute în procesul de învatare,

factorii care influenteaza formarea personalitatii, care sustin motivarea elevului sau,

dimpotriva, demotiveaza etc.

Deci, o putem defini ca fiind disciplina aplicativa care cerceteaza conditiile si

mecanismele de formare, dezvoltare si manifestare a fenomenelor psihice în contextul

educatiei.

Relatiile cu celelalte stiinte ale educatiei

Problema cunoaste o anumita dinamica, în care gasim conflicte, asemanari, afinitati, dar

si tendinte de subordonare, tensiuni si conflicte. De pilda, a existat parerea potrivit careia

Psihologia si Pedagogia nu au nimic comun : prima are apanajul de a cunoaste, cealalta de

a schimba.

Exercitiu: Formulati argumente pro si contra acestui punct de vedere. Adoptati o pozitie

si sustineti-o !

În acelasi timp, cel ce se afla în proces de educare nu este un copil abstract, ci unul ce

fiinteaza într-un anumit mediu social (familie, scoala – clasa, grup de prieteni etc.). De aici,

relatiile cu Sociologia educatiei, Comunicarea didactica, Etica s.a.

Exercitiu: Analizati urmatoarea apreciere a lui W. James: „Ne înselam estimând ca

putem deduce din psihologie teorii si metode direct aplicabile în sala de clasa...

O metoda educativa trebuie sa fie de acord cu psihologia, fara ca aceasta din urma sa fie în

mod necesar singura care raspunde unor astfel de conditii”

2

Principalele metode utilizate de Psihologia educatiei

a. Observarea consta în urmarirea intentionata si înregistrarea exacta a diferitelor

manifestari comportamentale ale elevului (grupului), ca si a contextului situational al

comportamentului.

Exercitiu: Identificati câteva elemente (6) pe care si le poate propune profesorul sa le

observe.

b. Experimentul reprezinta provocarea intentionata, interventia în desfasurarea

fenomenului, masurarea si controlarea lui.

c. Convorbirea consta într-o discutie libera, desfasurata într-o atmosfera de respect si

încredere. Pentru ca o convorbire sa fie reusita, educatorul trebuie sa formuleze anticipat

întrebarile, sa aiba informatii despre subiect si sa prevada comportamentul sau în situatii

speciale (se blocheaza, refuza sa raspunda etc.)

d. Ancheta consta în adresarea de întrebari (oral sau în scris) si înregistrarea cât mai

completa a raspunsurilor pentru interpretarea acestora în vederea desprinderii semnificatiei

lor psihocomportamentale.

e. Metoda biografica vizeaza recoltarea de informatii despre principalele evenimente

parcurse de elev în existenta sa, despre semnificatiile lor. Ea urmareste îndeosebi

succesiunea evenimentelor, relatiile dintre evenimentele „cauza” si cele „efect”, dintre cele

„scop” si cele „mijloc” pentru a stabili profilul personalitatii subiectului.

f. Metoda analizei produselor activitatii, în care se „materializeaza” diversele

disponibilitati ale subiectului (lucrari de control, desene, proiecte s.a.).

g. Metoda testelor psihologice. Testul este o proba relativ scurta ce permite strângerea

unor informatii obiective despre subiect, pe baza carora se va diagnostica nivelul dezvoltarii

capacitatilor masurate si se va formula un prognostic asupra evolutiei lor. În functie de

continutul masurat, exista teste de performanta, de cunostinte, de nivel intelectual, de

aptitudini, de inteligenta, de personalitate, de comportament.