Psihologie educațională

Curs 1. Obiectul psihologiei educaționale

Atunci când vorbim despre obiectul psihologiei educaționale nu putem omite domeniul în slujba căruia își dedică această știință eforturile de reflecție, cercetare, experimentare. Este vorba, în esență, despre EDUCAȚIE, acțiune socială sui generis și de durată, a cărei natură și specific și a cărei dimensiune teleologică și axiologică , simultan individuală și socială, necesită și o perspectivă psihologică asupra activităților și conduitelor agenților implicați în procesul educațional.

Immanuel Kant: „Educația este una dintre cele mai mărețe invenții ale geniului uman, care ascunde în sine marele secret al perfecțiunii ființei umane”.

Johann Friederich Herbart: „Omul are nevoie de educație nu pentru că fără educație el n-ar crește, ci pentru că dacă crește această creștere nu trebuie lăsată la voia întâmplării”.

Pantelimon Golu: „ Educația, în sens larg,este un proces de modelare și automodelare a ființei umane în concordanță cu potențele sale interne și cu cerințele și așteptările sociale, de așa manieră încât să se creeze, pentru fiecare subiect, varianta cea mai potrivită de autoactualizare și afirmare de sine”.

Aplicație

Formulați propriile puncte de vedere ca răspuns la întrebarea:

Cui trebuie să ofere satisfacție educația și autoeducația ?

Ce este psihologia educațională ?

Pantelimon Golu: „Psihologia educațională (disciplină de graniță între psihologie și pedagogie) studiază geneza, structurarea și procesualitatea fenomenelor psihice în condițiile activității de învățare, pentru creșterea eficienței lor.

Ce este psihologia educațională ?

Viviane de Landsheere:

Psihologia educației apare ca una dintre științele fundamentale ale educației, aplicabilă la particularitățile procesului de învățământ (psihologia învățării, psihologia învățării diferitelor discipline de învățământ) și la specificul actorilor educației (psihologia profesorului, psihologia elevului, psihologia raporturilor interindividuale dintre profesor-elev).

Aplicație

Interpretați comparativ cele două definiții date psihologiei educaționale.

Problematica generală a psihologiei educaționale

Psihologia învățării (educației)

- Învățarea ca proces, ca produs și

ca funcție de diverși factori;

- Variabilele învățării;

- Educabilitatea.

Psihologia actorilor educației

- Psihologia elevului ( elevul-obiect și subiect al educației; stadialitatea dezvoltării psiho-fizice a elevului; personalitatea elevului; metode de cunoaștere a elevilor; motivația școlară; creativitatea și educarea ei

în școală.

Personalitatea profesorului (personalitatea prin prisma statutului; rolurile profesorului; stilul pedagogic al profesorului; efectele expectanțelor profesorului).

Psihologia raporturilor interindividuale dintre profesor și elev sau relația profesor - elev.

Concepte fundamentale în psihologia educațională

Psihologie; știința psihicului, a subiectivității umane;

Pedagogie; știința educației;

Instruire; transmiterea instituționalizată a cunoștințelor, deprinderilor, abilităților;

Învățare: dobândirea de experiență;

Educație; formarea omului ca personalitate;

Dezvoltare: sedimentarea experienței în structuri calitative de personalitate, câștiguri interne reflectate în independența de gândire și de acțiune.