Teoriile învățării

Eduard Thorndike - conexionismul și legitățile învățării

Thorndike a pornit de la studiul învățării asociative la animale, considerând că aceasta este rezultatul întăririi, respectiv slăbirii conexiunii dintre un stimul (S) și un răspuns (R), ca urmare a consecințelor plăcute sau neplăcute ale acestei conexiuni.

Contribuții aduse practicii educaționale

A încercat să găsească mijloacele prin care conținuturile predate să stimuleze interesul elevilor, prin sublinierea aplicabilității cunoștințelor

Propune un principiu fundamental: temele să fie introduse în programa școlară pentru valoarea lor aplicativă și nu doar pentru antrenament mental

Are în vedere aspecte complexe ale activității de predare -învățare: atitudinea profesorului față de elevi, tactul pedagogic, importanța comunicării nonverbale, comportamentele elevilor

Burrhus F. Skinner - condiționarea instrumentală, mașinile de învățare și instruirea programată

Introduce conceptul de condiționare operantă sau instrumentală, care constă în întărirea comportamentului voluntar prin consecințele sau evenimentele precedente (antecedents) acțiunii de învățare.

Predarea era lentă, incompletă

Folosirea unor modalități de întărire negativă (criticismul);

Testările erau rare și amânate;

Conținuturile nu erau programate riguros (secvențele de cunoaștere erau prea mari);

Metodele și mijloacele de învățare folosite făceau ca elevii să fie simpli receptori ai informațiilor transmise de profesori.

Necesitatea analizei riguroase a materialului care trebuie predat

Divizarea acestuia în secvențe însoțite de sarcini de evaluare a performanțelor atinse

Respectarea ritmului fiecărui elev

Îmbunătățirea metodelor de predare

Rolul motivației în susținerea învățării

Educația pozitivă (eliminarea stimulării aversive)

Pentru ca întărirea să poată fi frecvent realizată și conținuturile să fie transmise în pași mici, Skinner a creat o tehnologie eficientă de predare - mașinile de învățare

A evidențiat eficiența întăririlor răspunsurilor corecte la intervale diferite și în rate diferite.

Teoria genetic-cognitivă și structurală a învățării - Jerome Seymour Bruner

În cartea sa The Culture of Education, Bruner nuanțează distincția dintre cele două moduri de a înțelege și structura cunoașterea: gândirea logico-științifică și gândirea narativă.

Școala tradițională stimulează exclusiv primul tip de gândire.