Omiletică

Curs
8.1/10 (7 voturi)
Domeniu: Religie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 67 în total
Cuvinte : 34011
Mărime: 180.65KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Petre Comsa

Cuprins

Capitolul 1. Generalităţi 1

1.1. Disciplina omileticii: definiţie, scop, necesitatea sa 1

1.2. Temeiurile propovăduirii creştine în Biserica Ortodoxă 5

1.3. Calităţile predicatorului: intelectuale, religioase, morale şi fizice 7

Bibliografie selectivă 12

Teste de evaluare 12

Teme de reflecţie 13

Capitolul 2. Istoria predicii 14

2.1. Predica în Vechiul Testament şi Noul Testament 14

2.2. Predica în perioada patristică şi postpatristică 19

2.3. Predica în istoria Bisericii Ortodoxe Române 24

Bibliografie selectivă 25

Teste de evaluare 25

Teme de reflecţie 26

Capitolul 3. Izvoarele fundamentale ale predicii şi scopul ei 27

3.1. Izvoarele predicii 27

3.1.1. Sfânta Scriptură 27

3.1.2. Sfânta Tradiţie 29

3.1.3. Cultul divin şi alte izvoare 29

3.2. Scopul predicii 30

3.2.1. Însuşirea adevărurilor de credinţă 30

3.2.2. Mişcarea inimii 33

3.2.3. Înduplecarea voinţei credinciosului 34

Bibliografie selectivă 36

Teste de evaluare 36

Teme de reflecţie 36

B. OMILETICA SPECIALĂ

Capitolul 1. Felurile predicilor în general 37

1.1 Omilia şi predica sintetică 38

1.2. Parenezele şi conferinţele religioase 41

1.3. Alte cuvântări bisericeşti şi predici ocazionale 43

Bibliografie selectivă 46

Teste de evaluare 46

Teme de reflecţie 47

Capitolul 2. Alcătuirea predicii 48

2.1. Părţile componente 48

2.2. Planul predicii 50

Bibliografie selectivă 55

Teste de evaluare 56

Teme de reflecţie 56

Capitolul 3. Rostirea predicilor în faţa credincioşilor 57

3.1. Stilul predicii 57

3.2. Acţiunea 60

3.3. Comuniunea cu ascultătorii 62

Bibliografie selectivă 63

Teste de evaluare 63

Teme de reflecţie 63

Programa analitică 64

Cuprins 66

Extras din document

A. OMILETICĂ GENERALĂ

Capitolul 1: GENERALITĂŢI

1.1. Disciplina omileticii: definiţie, scop, necesitatea sa

1.2. Temeiurile propovăduirii creştine în Biserica Ortodoxă

1.3. Calităţile predicatorului: intelectuale, religioase, morale şi fi-zice

Referinţe bibliografice

Aplicaţii

- Obiective educaţionale

La sfârşitul acestui capitol veţi putea să:

- cunoaşteţi specificul omileticii între celelalte discipline teologice;

- cunoaşteţi convingerea necesităţii predicării în Biserica Ortodoxă;

- vă formaţi modelul pentru a fi buni propovăduitori.

- Cuvinte cheie

omilie – cuvântarea preotului către credincioşi în biserică;

omiletică – disciplina care expune sistematic principiile, metodele şi procede-ele după care preotul trebuie să-şi alcătuiască şi să-şi rostescă predicile în faţa credincioşilor.

- Sinteza capitolului

Preotul este continuatorul activităţii învăţătoreşti a Mântuitorului. De aici decurge necesitatea Omileticii ca obiect de studiu, în vederea unei mai bune predicări, care se bazează pe modul cum au comentat cuvântul scripturelnic luminătorii Bisericii. De aceea, preotul trebuie să aibă calităţi intelectuale, care îl ajută să se purifice de neştiinţă şi să cunoască adevărul mântuitor. Dar acestea trebuiesc completate cu calităţile religios-morale, care se obţin prin împlinirea poruncilor, care duce la purificarea de patimi, şi astfel se asigură succesul predicii.

1.1. Definiţia, obiectul, împărţirea şi necesitatea omileticii

Disciplinele care se studiază în învăţământul teologic constituie un tot unitar, fiindcă ele vorbesc despre Dumnezeu, Care este unul singur, şi despre legatura Sa cu omul conceput ca fiinţă unitară alcătuită din trup şi suflet. Din necesităţi practice, didactic-pedagocice, însă, materiile învăţământului teologic s-au împărţit în patru secţii, fiecare secţie având temele sale teologice speciale:

A. Secţia biblică; B. Secţia istorică; C. Secţia sistematică; D. Secţia practică;

1.1.1. Omiletica este un obiect de studiu teologic, care face parte din secţia practică, alături de Catehetică, Liturgică, Pastorală, Drept bisericesc, Cântare bisericească. Ea se ocupă cu învăţătura despre vorbirea bisericească din toate punctele de vedere. Numele său provine de la verbul grecesc care înseamnă: a sta de vorbă cu cineva, a convorbi, a avea relaţii cu cineva, a se întreţine asupra unei teme, a fi printre, a comunica prin. În familia de cuvinte a acestui verb se cuprinde şi substantivul, care înseamnă: mulţime, adunare, reuniune, popor. Acest verb exprimă acţiunea predicatorului de a vorbi cu poporul, în general. El este folosit în Noul Testament de trei ori: Luca XXIV, 14 ( „Vorbeau unul cu altul despre…”); Fapte XX, 11 ( „Vorbind cu ei mult, până în zori ”); Fapte XXIV, 26 ( „Vorbea cu el”).

Omiletica este disciplina Teologiei practice în care se expun sistematic principiile, metodele şi procedeele după care preotul trebuie să-şi alcătuiască şi să-şi rostească predicile în faţa credincioşilor. Omiletica este un studiu teoretic, pentru că ne dă cunoştinţe despre oratoria sacră, sub toate formele ei, dar ne învaţă şi meşteşugul de a transmite cu artă, învăţătura creştină. Începând de la Origen (185-254), cuvântul omilie se foloseşte îndeosebi pentru a desemna o cuvântare bisericească. Ca în toate domeniile, şi aici, practica a precedat istoria, adică în Biserică a existat întâi vorbirea sfântă, practicată de Domnul Hristos, de Apostolii Săi şi după aceea s-au fixat şi s-au sistematizat regulile acestei vorbiri scoase din cele mai distinse cuvântări. Întâi a fost deci, omilia şi apoi a apărut Omiletica.

1.1.2. Obiectul Omileticii este privit din două puncte de vedere: din punct de vedere general şi din punct de vedere special. De aici urmează că Omiletica are două subîmpărţiri: Omiletica generală şi Omiletica specială.

Omiletica generală expune elementele de orientare a predicatorului creştin în această disciplină teologică, cum vom vedea mai jos, strict necesare pentru întocmirea unei predici, de orice gen.

Omiletica specială învaţă pe predicator ce fel de predici să folosească, ţinând seama de împrejurările şi sărbătorile bisericeşti, cum să le alcătuiască şi cum să le rostească în faţa credincioşilor.

Obiectul propriu-zis al Omileticii este arătat în tabla de materii a fiecărui manual de Omiletică: Omiletica generală şi Omiletica specială, cu diviziunile şi subdiviziunile fiecăreia.

Tot în legatură cu obiectul Omileticii, trebuie să luăm în discuţie materia de predicat în tot cursul anului bisericesc. Aceasta este doctrina creştină, ca şi obiectul celorlalte materii de învăţământ religios; dar disciplina omiletică îşi are caracterele sale proprii în tratarea temelor, cu privire la formularea lor, la forma de tratare a lor, la limba folosită, la ţinuta externă a predicatorului etc. În formularea şi tratarea temelor, predicatorul este mai liber decat catehetul, de exemplu, în sensul că poate trece şi la alte materii, spre a-şi lămuri tema. Forma de tratare în predică constă într-o vorbire continuă în faţa ascultătorilor.

Predicatorul foloseşte forma expozitivă şi acromatică, monologică, în tratarea temei ( a asculta), adică el expune tema în faţa credincioşilor, iar aceştia ascultă.

În Catehetică se foloseşte metoda întrebătoare, numită metoda erotemică sau dialogică (a întreba); catehetul întreabă şi ascultătorii răspund. Ca limbă şi ţinută, de exemplu, predicatorul poate şi este obligat să folosească ornamente retorice, stilistice si gesturi potrivite, spre a încânta şi a atrage pe auditori. Celelalte obiecte teologice au mai mult un caracter instructiv, adresându-se cu precădere minţii, pe când Omiletica, fără să ignore acţiunea didactică a predicii, are în vedere şi lucra-rea de mişcare a inimii şi de determinare a voinţei spre practicarea virtuţilor creştine. Majoritatea celorlalte studii teologice au, prin excelenţă, un conţinut teoretic, descriptiv, iar Omiletica are un caracter normativ, practic.

Omiletica se ocupă, deci, cu expunerea învăţăturilor dogmatice, morale şi catehetice creştine, după principiile, metodele si procedeele arătate mai sus. Mântuitorul Hristos, în tot timpul activităţii Sale pe pământ, a dat oamenilor toate aceste învăţături, pe care le aflăm scrise în Noul Testament. Exemplu de învăţătu-ră dogmatică: „Duh este Dumnezeu” (Ioan ΙV, 24); învăţătură morală: „Şi aceasta este viaţa veşnică: să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevarat, şi pe Iisus Hristos pe Care L-ai trimis” (Ioan XVΙΙ, 3); învăţătură liturgică, despre cult, derivată din învăţătura dogmatică de mai sus (,,Duh este Dumnezeu”): „Şi cei ce I se închină Lui, trebuie să I se închine în duh şi în adevăr” (Ioan ΙV, 24 ).

Preview document

Omiletică - Pagina 1
Omiletică - Pagina 2
Omiletică - Pagina 3
Omiletică - Pagina 4
Omiletică - Pagina 5
Omiletică - Pagina 6
Omiletică - Pagina 7
Omiletică - Pagina 8
Omiletică - Pagina 9
Omiletică - Pagina 10
Omiletică - Pagina 11
Omiletică - Pagina 12
Omiletică - Pagina 13
Omiletică - Pagina 14
Omiletică - Pagina 15
Omiletică - Pagina 16
Omiletică - Pagina 17
Omiletică - Pagina 18
Omiletică - Pagina 19
Omiletică - Pagina 20
Omiletică - Pagina 21
Omiletică - Pagina 22
Omiletică - Pagina 23
Omiletică - Pagina 24
Omiletică - Pagina 25
Omiletică - Pagina 26
Omiletică - Pagina 27
Omiletică - Pagina 28
Omiletică - Pagina 29
Omiletică - Pagina 30
Omiletică - Pagina 31
Omiletică - Pagina 32
Omiletică - Pagina 33
Omiletică - Pagina 34
Omiletică - Pagina 35
Omiletică - Pagina 36
Omiletică - Pagina 37
Omiletică - Pagina 38
Omiletică - Pagina 39
Omiletică - Pagina 40
Omiletică - Pagina 41
Omiletică - Pagina 42
Omiletică - Pagina 43
Omiletică - Pagina 44
Omiletică - Pagina 45
Omiletică - Pagina 46
Omiletică - Pagina 47
Omiletică - Pagina 48
Omiletică - Pagina 49
Omiletică - Pagina 50
Omiletică - Pagina 51
Omiletică - Pagina 52
Omiletică - Pagina 53
Omiletică - Pagina 54
Omiletică - Pagina 55
Omiletică - Pagina 56
Omiletică - Pagina 57
Omiletică - Pagina 58
Omiletică - Pagina 59
Omiletică - Pagina 60
Omiletică - Pagina 61
Omiletică - Pagina 62
Omiletică - Pagina 63
Omiletică - Pagina 64
Omiletică - Pagina 65
Omiletică - Pagina 66
Omiletică - Pagina 67

Conținut arhivă zip

  • Omiletica.doc

Alții au mai descărcat și

Cultul Maicii Domnului în Vechiul și Noul Testament

„Biserica a considerat-o întotdeauna pe Fecioara Maria Născătoare de Dumnezeu, căci numai astfel se poate mărturisi că Cel ce S-a născut din ea nu...

Virtute si Pacat la Sfantul Apostol Pavel

INTRODUCERE Personalitatea Sf. Apostol Pavel domină întreaga dezvoltare a istoriei creştinismului primar, întrucât activitatea sa misionară a...

Istoria și evoluția Liturghiei

1. Denumirile Jertfei Euharistice Jertfa euharistică a Noului Legământ nu a fost cunoscută încă de la început sub denumirea de Liturghie. Înainte...

Invatatura sfantului grigorie palama despre energiile necreate - disputa palamita

I. INTRODUCERE Cu toate că Sfântul Grigorie a trăit în secolul al XlV-lea, el are încă multe de spus vremurilor noastre, întrucât, așa cum știm,...

Teologia colindelor

Introducere Pentru a cunoaște și înțelege un om, trebuie să-i cunoști familia și mediul social. Pentru a cunoaște și înțelege un popor, trebuie...

Tinerii in Hristos si in Biserica - Probleme morale ale tinerilor de azi

Introducere Biserica, ca Trup al lui Hristos, în ziua de astăzi, este tot mai bolnăvicioasă din cauza faptului că mădularele din care ea este...

Despre frica de Dumnezeu

INTRODUCERE În lucrarea de față îmi propun să prezint tema anunțată în titlu printr-o abordare în două direcții: prezentarea unor elemente de...

Învierea morților după epistolele pauline

Argument După un studiu de patru ani la Seminarul Teologic Ortodox ’’ Veniamin Costachi ,, , cu binecuvântarea Parintelui Vasile Păvăleanu, de a...

Ai nevoie de altceva?