Spiritualitatea ortodoxă românească în mileniul al ii-lea și la începutul mileniului al iii-lea

Curs
8/10 (1 vot)
Domeniu: Religie
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 66 în total
Cuvinte : 23698
Mărime: 343.21KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Pr. Prof. Dr. Alexandru Moraru
Facultatea de Teologie Ortodoxa
Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca

Cuprins

1. Cadrul general al organizării bisericești în ținuturile românești 4

( a doua jumătate a secolului al XIX-lea - secolul al XX-lea) 4

1.Țara Românească și Moldova 4

2. Transilvania 8

3. Bucovina 10

4. Basarabia 12

2. Aspecte generale privitoare la predarea Religiei ortodoxe în școala românească 14

3. Învățământul teologic 19

a) Seminarial 19

b) Universitar 25

4. Cultura teologică (lucrări de seamă) 32

a) Ediții românești ale Sfintei Scripturi 32

b) Traduceri din operele Sfinților Părinți și ale Scriitorilor bisericești 36

5. Presa bisericească 39

a) În Țara Românească și Moldova (1885-1918) 39

b) În Transilvania și Banat (1885-1918) 41

c) Bucovina și Basarabia (1885-1918) 43

d) Între anii 1918-1948 43

e) Între anii 1948-1989 45

f) Între anii 1989-2000 46

6. Arta și muzica bisericească 49

a) Arhitectura bisericească 49

b) Muzica bisericească 54

7. Societăți și Asociații culturale ortodoxe românești 55

8. Viața monahală 57

Bibliografie generală 65

Extras din document

1. Cadrul general al organizării bisericești în ținuturile românești

( a doua jumătate a secolului al XIX-lea - secolul al XX-lea)

1.Țara Românească și Moldova

În secolul al XIX-lea au avut loc în Europa, dar și în diferite teritorii românești

numeroase frământări social-naționale, care au influențat, între altele, însăși viața politică din

această parte de lume. În acest context, teritoriile românești au devenit "teatrul" de interese ale

unor puteri străine, precum Imperiile habsburgic, țarist și otoman, celui din urmă alăturându-i-se,

mai apoi, Marea Britanie și Franța.

Dată fiind această situație grea (prin care era pusă în pericol însăși ființa noastră

națională) a făcut să încolțească în mintea și inimile românilor dorința de unitate națională.

Întrucât Transilvania, Banatul, Crișana și Maramureșul erau de multe secole sub "stăpâniri

străine" și nu se întrezărea vreo speranță de a scăpa de jugul acestora, singura opțiune rămânea

unirea celor două Principate Române: Moldova cu Țara Românească. Fără să mai pomenim etapele

prin care s-a trecut la înfăptuirea unirii Principatelor Române, cu implicațiile ei interne și

externe, trebuie să evidențiem faptul că, prin dubla alegere a colonelului Alexandru Ioan Cuza

ca singur domn (la Iași în 1/17 ianuarie 1859 și la București în 24 ianuarie / 5 februarie 1859) s-a

arătat voința de unitate națională a "tuturor păturilor sociale" din cele două țări românești,

eveniment la care un rol însemnat l-a avut și clerul Bisericii noastre; între reprezentanții de

frunte ai acestuia îi amintim pe: mitropolitul Sofronie Miclescu al Moldovei, episcopul

Melchisedec Ștefănescu al Romanului, Filaret Scriban (arhiereu) și fratele său Neofit Scriban,

arhimandrit (din 1862, arhiereu), mitropolitul Nifon al Ungrovlahiei, episcopul Filotei al

Buzăului, episcopul Calinic (cel Sfânt) al Râmnicului, episcopul Climent al Argeșului,

protopopi, arhimandriți, preoți, monahi ș.a.

Odată ales în fruntea Principatelor Române, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a depus

eforturi considerabile pentru înfăptuirea deplinei unități administrativ-teritoriale, a unui stat nou

și modern; legile și reformele sale au avut drept scop de a pune ordine și rânduială nu numai în

structurile statului, ci și în cele bisericești (ultimele fiind și scopul prezentării noastre).

Dacă până la Unire cele două Principate au fost țări separate, aceeași situație era și pe linie

bisericească: o Mitropolie în Moldova și alta în Țara Românească, adică două unități (bisericești)

administrativo-canonice separate; una își avea scaunul la Iași (ca Mitropolie), cu două Episcopii

sufragane: la Roman și Huși, iar cea de-a doua la București, cu trei Episcopii sufragane: la

Buzău, Râmnic și Argeș, toate cu ierarhii lor proprii; în această situație, se impuneau măsuri

pentru o organizare bisericească unitară, sub conducerea unui organism superior central. Dar,

până la înfăptuirea acestui deziderat încă din vara anului 1859 "pe motiv de proastă

chivernisire... domnitorul Cuza... a dispus luarea averilor câtorva din mănăstirile chinoviale

moldovene"; este vorba de mănăstirile chinovii: Agapia, Adam, Neamțu, Secu, Văratec și Vorona.

Acestei măsuri aspre i-au urmat și altele quasi-legale, precum: înlăturarea mitropolitului

Sofronie Miclescu al Moldovei (în 1860), pe motiv că a protestat împotriva măsurilor

domnitorului și că nu s-a supus dispozițiilor acestuia; desființarea mănăstirilor Doljești și

Zagavia, precum și a altor 31 de schituri (1860); "sechestrarea averilor mănăstirești" care erau

administrate de către Ministerul Cultelor (prin Casa Centrală a Bisericii), tot în 1860 ș.a.

Dacă aceste măsuri ale lui Cuza au fost quasi-legale, altele, însă, au avut o legalitate

deplină și anume: transformarea (în 1859) școlilor catehetice în școli primare (oprindu-se astfel

hirotonirile de preoți slab pregătiți); reforma seminariilor, în 1860 (realizându-se un vizibil

progres în acest proces de învățământ); obligativitatea folosirii limbii române în cult (din 1863)

în toate bisericile și mănăstirile românești, dar și în majoritatea celor de limbă greacă; s-a avut

îngăduință, pentru limba greacă, din partea domnitorului, numai în câteva biserici și mănăstiri

grecești; secularizarea averilor mănăstirești (1863), care a avut drept urmare, intrarea în posesia

Statului "a mai bine de un sfert din suprafața întregii țări"; datorită acesteia, în următorul an

(1864), a fost posibil să fie promulgată Legea rurală (reforma agrară), prin care au fost

împroprietăriți țăranii clăcași, iar bisericilor li s-au dat loturi de pământ; s-a inițiat introducerea

calendarului gregorian (1864), dar până la urmă, Consiliul bisericesc demonstrând că

majoritatea creștinilor nu erau de acord cu aceasta s-a renunțat la idee; Legea pentru

înmormântări (1864), prin care s-au interzis înmormântările sub 200 m de la marginea

localităților, precum și înmormântările în biserici sau mănăstiri; Legea comunală (1864), prin care

s-a prevăzut întreținerea clerului și a lăcașurilor de cult de către autoritățile de stat, iar prin art.

92, actele de stare civilă, naștere, căsătorie și deces au fost luate din seama Bisericilor și date

primarilor; Legea călugăriei sau Decretul organic (nr. 1678, din 30 noiembrie 1864) pentru

reglementarea schimei monahicești (prin care s-a stabilit ca cei ce voiesc să îmbrățișeze

monahismul să aibă "învățăturile monahale superioare", pentru bărbați la cel puțin 60 de ani, iar

femeile la cel puțin 50 de ani); Decretul organic pentru înființarea unei autorități sinodale

superioare pentru afacerile Religiei Române (1864); prin aceasta s-a prevăzut că: "Biserica

Ortodoxă Română este și rămâne independentă de orice autoritate bisericească străină, în tot ce

privește organizarea și disciplina" (art. 1); dacă decretul prevedea realizarea unificării bisericești

în Principatele Române Unite, articolul 1 evidenția "neatârnarea", adică autocefalia Bisericii

noastre; în articolul 2 al acestei legi s-a prevăzut înființarea unui "Sinod general" al Bisericii

Române, dar și de "Sinoade eparhiale" pentru fiecare eparhie în parte; unificare bisericească

(după cea administrativ-teritorială din 1862) a fost "încoronată" la 11 ianuarie 1865, când printr-o

Ordonanță domnească (nr. 34, art. 1) mitropolitului Nifon al Ungrovlahiei i s-a acordat titlul de

"Primat al României"; Decretul organic a fost apoi completat cu alte două Regulamente

(Regulamentul pentru alegerea membrilor Sinodului general al Bisericii Ortodoxe Române și

Regulamentul interior al Sinodului general al Bisericii Române), toate cu denumirea de Legea

sinodală (Sinodul general era format din clerici și mireni) și Legea pentru numirea de

mitropoliți și episcopi eparhioți în România (1865), prin care s-a precizat că aceștia se numesc

de către domn, și că pentru delicte vor fi judecați de forurile civile, fapt ce a nemulțumit clerul

înalt ortodox (legi modificate mai târziu).

Bibliografie

BIBLIOGRAFIA românească modernă, 1831-1918, vol. I, București, 1984.

CATALOGUL aparițiilor la principalele edituri de carte religioasă, în "Vestitorul Ortodoxiei", X

(1998), nr. 209-210, p. 7-10.

COSTESCU, Chiru C., Colecțiune de legi, regulamente, acte, deciziuni, circulări, instrucțiuni,

formulare și programe privitoare la Biserică, culte, cler, învățământ religios bunuri

bisericești, etc., vol. I, București, 1916.

DECRET organic pentru înființarea unei autorități sinodale centrale pentru afacerile religiei

române, București, 1865.

ENCICLOPEDIA istoriografiei românești, București, 1978.

IONAȘCU, I., Material documentar privitor la istoria Seminarului din Buzău 1836-1936,

București, 1937.

IONESCU, Gheorghe C., Lexicon al celor care de-a lungul veacurilor s-au ocupat cu muzica de

tradiție bizantină în România, București, 1994.

LEGEA și statutul pentru organizarea Bisericii Ortodoxe Române, București, 1925.

LEGIUIRILE Bisericii Ortodoxe Române, București, 1953.

MARINESCU, Adrian, Catalogul aparițiilor la principalele edituri de carte religioasă, în "

Vestitorul Ortodoxiei ", București, X (1998), nr. 209-210, p. 7-10.

MORARU, Alexandru, Biserica Ortodoxă Română între anii 1885-2000. Biserică. Națiune.

Cultură, Vol. III, Tom. I, București, 2006.

PĂCURARIU, Mircea, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, vol. 3, Ed. a II-a, București, 1997,

PĂCURARIU, Mircea, Dicționarul Teologilor Români, Ed. I, București, 1996; Ed. a II-a,

București, 2002.

RUSU, Dorina N., Membrii Academiei Române, 1866-1999, Dicționar, București, 1999.

STATUTUL Asociației Studenților Creștini Ortodocși din România, în "Biserica Ortodoxă

Română", CVIII (1990), nr. 7-10, p. 220-221.

STATUTUL Ligii Tineretului Ortodox Român, în "Biserica Ortodoxă Română", CVIII (1990), nr.

7-10, p. 215-219.

STATUTUL Organic al Bisericii Ortodoxe Române din Ungaria și Transilvania, Sibiu, 1869.

STATUTUL pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române, București, 1948.

STATUTUL Societății Naționale a Femeilor Ortodoxe din România, în "Biserica Ortodoxă

Română", CVIII (1990), nr. 7-10, p. 221-222.

Preview document

Spiritualitatea ortodoxă românească în mileniul al ii-lea și la începutul mileniului al iii-lea - Pagina 1
Spiritualitatea ortodoxă românească în mileniul al ii-lea și la începutul mileniului al iii-lea - Pagina 2
Spiritualitatea ortodoxă românească în mileniul al ii-lea și la începutul mileniului al iii-lea - Pagina 3
Spiritualitatea ortodoxă românească în mileniul al ii-lea și la începutul mileniului al iii-lea - Pagina 4
Spiritualitatea ortodoxă românească în mileniul al ii-lea și la începutul mileniului al iii-lea - Pagina 5
Spiritualitatea ortodoxă românească în mileniul al ii-lea și la începutul mileniului al iii-lea - Pagina 6
Spiritualitatea ortodoxă românească în mileniul al ii-lea și la începutul mileniului al iii-lea - Pagina 7
Spiritualitatea ortodoxă românească în mileniul al ii-lea și la începutul mileniului al iii-lea - Pagina 8
Spiritualitatea ortodoxă românească în mileniul al ii-lea și la începutul mileniului al iii-lea - Pagina 9
Spiritualitatea ortodoxă românească în mileniul al ii-lea și la începutul mileniului al iii-lea - Pagina 10
Spiritualitatea ortodoxă românească în mileniul al ii-lea și la începutul mileniului al iii-lea - Pagina 11
Spiritualitatea ortodoxă românească în mileniul al ii-lea și la începutul mileniului al iii-lea - Pagina 12
Spiritualitatea ortodoxă românească în mileniul al ii-lea și la începutul mileniului al iii-lea - Pagina 13
Spiritualitatea ortodoxă românească în mileniul al ii-lea și la începutul mileniului al iii-lea - Pagina 14
Spiritualitatea ortodoxă românească în mileniul al ii-lea și la începutul mileniului al iii-lea - Pagina 15
Spiritualitatea ortodoxă românească în mileniul al ii-lea și la începutul mileniului al iii-lea - Pagina 16
Spiritualitatea ortodoxă românească în mileniul al ii-lea și la începutul mileniului al iii-lea - Pagina 17
Spiritualitatea ortodoxă românească în mileniul al ii-lea și la începutul mileniului al iii-lea - Pagina 18
Spiritualitatea ortodoxă românească în mileniul al ii-lea și la începutul mileniului al iii-lea - Pagina 19
Spiritualitatea ortodoxă românească în mileniul al ii-lea și la începutul mileniului al iii-lea - Pagina 20
Spiritualitatea ortodoxă românească în mileniul al ii-lea și la începutul mileniului al iii-lea - Pagina 21
Spiritualitatea ortodoxă românească în mileniul al ii-lea și la începutul mileniului al iii-lea - Pagina 22
Spiritualitatea ortodoxă românească în mileniul al ii-lea și la începutul mileniului al iii-lea - Pagina 23
Spiritualitatea ortodoxă românească în mileniul al ii-lea și la începutul mileniului al iii-lea - Pagina 24
Spiritualitatea ortodoxă românească în mileniul al ii-lea și la începutul mileniului al iii-lea - Pagina 25
Spiritualitatea ortodoxă românească în mileniul al ii-lea și la începutul mileniului al iii-lea - Pagina 26
Spiritualitatea ortodoxă românească în mileniul al ii-lea și la începutul mileniului al iii-lea - Pagina 27
Spiritualitatea ortodoxă românească în mileniul al ii-lea și la începutul mileniului al iii-lea - Pagina 28
Spiritualitatea ortodoxă românească în mileniul al ii-lea și la începutul mileniului al iii-lea - Pagina 29
Spiritualitatea ortodoxă românească în mileniul al ii-lea și la începutul mileniului al iii-lea - Pagina 30
Spiritualitatea ortodoxă românească în mileniul al ii-lea și la începutul mileniului al iii-lea - Pagina 31
Spiritualitatea ortodoxă românească în mileniul al ii-lea și la începutul mileniului al iii-lea - Pagina 32
Spiritualitatea ortodoxă românească în mileniul al ii-lea și la începutul mileniului al iii-lea - Pagina 33
Spiritualitatea ortodoxă românească în mileniul al ii-lea și la începutul mileniului al iii-lea - Pagina 34
Spiritualitatea ortodoxă românească în mileniul al ii-lea și la începutul mileniului al iii-lea - Pagina 35
Spiritualitatea ortodoxă românească în mileniul al ii-lea și la începutul mileniului al iii-lea - Pagina 36
Spiritualitatea ortodoxă românească în mileniul al ii-lea și la începutul mileniului al iii-lea - Pagina 37
Spiritualitatea ortodoxă românească în mileniul al ii-lea și la începutul mileniului al iii-lea - Pagina 38
Spiritualitatea ortodoxă românească în mileniul al ii-lea și la începutul mileniului al iii-lea - Pagina 39
Spiritualitatea ortodoxă românească în mileniul al ii-lea și la începutul mileniului al iii-lea - Pagina 40
Spiritualitatea ortodoxă românească în mileniul al ii-lea și la începutul mileniului al iii-lea - Pagina 41
Spiritualitatea ortodoxă românească în mileniul al ii-lea și la începutul mileniului al iii-lea - Pagina 42
Spiritualitatea ortodoxă românească în mileniul al ii-lea și la începutul mileniului al iii-lea - Pagina 43
Spiritualitatea ortodoxă românească în mileniul al ii-lea și la începutul mileniului al iii-lea - Pagina 44
Spiritualitatea ortodoxă românească în mileniul al ii-lea și la începutul mileniului al iii-lea - Pagina 45
Spiritualitatea ortodoxă românească în mileniul al ii-lea și la începutul mileniului al iii-lea - Pagina 46
Spiritualitatea ortodoxă românească în mileniul al ii-lea și la începutul mileniului al iii-lea - Pagina 47
Spiritualitatea ortodoxă românească în mileniul al ii-lea și la începutul mileniului al iii-lea - Pagina 48
Spiritualitatea ortodoxă românească în mileniul al ii-lea și la începutul mileniului al iii-lea - Pagina 49
Spiritualitatea ortodoxă românească în mileniul al ii-lea și la începutul mileniului al iii-lea - Pagina 50
Spiritualitatea ortodoxă românească în mileniul al ii-lea și la începutul mileniului al iii-lea - Pagina 51
Spiritualitatea ortodoxă românească în mileniul al ii-lea și la începutul mileniului al iii-lea - Pagina 52
Spiritualitatea ortodoxă românească în mileniul al ii-lea și la începutul mileniului al iii-lea - Pagina 53
Spiritualitatea ortodoxă românească în mileniul al ii-lea și la începutul mileniului al iii-lea - Pagina 54
Spiritualitatea ortodoxă românească în mileniul al ii-lea și la începutul mileniului al iii-lea - Pagina 55
Spiritualitatea ortodoxă românească în mileniul al ii-lea și la începutul mileniului al iii-lea - Pagina 56
Spiritualitatea ortodoxă românească în mileniul al ii-lea și la începutul mileniului al iii-lea - Pagina 57
Spiritualitatea ortodoxă românească în mileniul al ii-lea și la începutul mileniului al iii-lea - Pagina 58
Spiritualitatea ortodoxă românească în mileniul al ii-lea și la începutul mileniului al iii-lea - Pagina 59
Spiritualitatea ortodoxă românească în mileniul al ii-lea și la începutul mileniului al iii-lea - Pagina 60
Spiritualitatea ortodoxă românească în mileniul al ii-lea și la începutul mileniului al iii-lea - Pagina 61
Spiritualitatea ortodoxă românească în mileniul al ii-lea și la începutul mileniului al iii-lea - Pagina 62
Spiritualitatea ortodoxă românească în mileniul al ii-lea și la începutul mileniului al iii-lea - Pagina 63
Spiritualitatea ortodoxă românească în mileniul al ii-lea și la începutul mileniului al iii-lea - Pagina 64
Spiritualitatea ortodoxă românească în mileniul al ii-lea și la începutul mileniului al iii-lea - Pagina 65
Spiritualitatea ortodoxă românească în mileniul al ii-lea și la începutul mileniului al iii-lea - Pagina 66

Conținut arhivă zip

  • Spiritualitatea ortodoxa romaneasca in mileniul al II-lea si la inceputul mileniului al III-lea.pdf

Alții au mai descărcat și

Muzica bisericească psaltică la începutul secolului XIX reprezentanți - Macarie Ieromonahul, Anton Pann și Dimitrie Suceveanu

I. INTRODUCERE Din toate timpurile, la toate popoarele lumii, muzica a constituit o modalitate artistică de potenţare a sentimentului religios....

Iudaismul

Iudaism – doctrina religioasa a evreilor.Se poate referi de asemenea si la sistemul religios al evreilor in general. Cartea misterului pecetluit...

Istoria Bisericii Universale

Cursul nr. 1 INTRODUCERE I. B. U. este o disciplină istorică şi teologică. Cei trei termeni care alcătuiesc numele disciplinei noastre au...

Liturgică

INTRODUCERE Cuvintele Teologie şi Liturgică vin din limba greacă. Teologie este alcătuit din θεος -Dumnezeu şi λογος –cuvânt, ştiinţă. Astfel,...

Exegeza Psalmilor la Sfinții Părinți

Introducere Dintre toate scrierile cuprinse în Vechiul Testament, cea mai populară scriere este Psaltirea, numită „O carte a sufletului...

Sinoadele Conciliariste

Scurt Istoric Sinodul de la Pisa a fost convocat la 25 martie 1409, pentru curmarea marei schisme papale, dar în loc s-o aplaneze a lărgit-o. La 5...

Nasterea Bisericii Crestine Romane

Crestinismul este a doua mare religie monoteista a lumii, intemeiata pe invatatura, persoana si viata lui Iisus, numit si Mesia (Mantuitorul) in...

Rugăciunea la Părintele Dumitru Stăniloae

Actele sufleteşti sunt însoţite în cele mai multe cazuri, de anumite semne şi mişcări corespunzătoare. Rugăciunea însă se încadrează în această...

Ai nevoie de altceva?