Tehnologia Rețelelor de Comunicații

Elementele unei reţele structurate

Noţiuni introductive privind cablarea structurată şi prezentarea standardelor. Standardul ANSI/TIA/EIA-568

Introducere

În societatea modernă, super-tehnologizată, informaţia reprezintă un element de importanţă majoră. Pentru a fi utilă, această informaţie trebuie vehiculată rapid, în orice punct în care ea este necesară. Acest lucru este realizat de către reţelele de comunicaţii.

Din practică, s-a constatat că unele din cele mai dificile probleme de construcţie a reţelelor de comunicaţii apar în cazul reţelelor din clădirile mari (supermarket-uri, aeroporturi, clădiri de birouri, hoteluri, sedii de bănci, hale industriale, campus-uri universitare, etc), unde există un număr mare de utilizatori ce solicită servicii de comunicaţii. Aceştia solicită de regulă două tipuri de servicii : date şi voce. Pe lângă aceste tipuri de servicii, mai sunt necesare cabluri pentru diverse alte servicii auxiliare ca de exemplu :

• Televiziune

• Supraveghere video

• Securitate şi acces

• Detecţie foc şi fum

• Alarmă de incendiu

• Automatizări diverse

Multitudinea de cabluri necesare cât şi modul de amplasare a acestora a devenit o problemă foarte dificilă pentru constructorii acestor reţele.

În ideea de a reduce aceste complicaţii tehnice, s-a căutat o modalitate de simplifica cablarea şi a standardiza tipurile de cabluri şi conectori.

Ideea de bază (generalizată astăzi) era de a folosi un singur tip de semnal pentru orice tip de aplicaţie. A fost ales semnalul digital, deoarece avea cea mai mare imunitate la zgomot şi asigura cea mai fiabilă transmisie. Singurul parametru care era diferit de la o aplicaţie la alta, era lărgimea de bandă.

Pentru a uşura realizarea reţelelor de comunicaţii electronice, au fost create o serie de reguli şi principii de cablare, care fac obiectul cablării structurate.

Definiţie : Cablarea structurată (sau cablarea de bază) reprezintă un set de principii şi standarde ce reglementează modul de instalare a cablurilor ce intră în componenţa reţelelor de date sau voce.

În 1995 apar primele versiuni ale principalelor standarde care reglementează cablarea structurată.

După 1995 şi până în prezent, standardele suferă mai multe completări şi modificări pentru a putea ţine pasul cu progresul tehnologic din domeniu.

Avantajele cablării structurate sunt :

• performanţa maximă a reţelei;

• uşurinţa in exploatare, întreţinere şi extindere;

• identificarea rapidă a deranjamentelor şi soluţionarea acestora;

• fiabilitate ridicată;

• reducerea simţitoare a costurilor de întreţinere si de extindere a reţelei.

Principalele standarde ce reglementează cablarea structurată

Un standard nu reprezintă un document unic, atotcuprinzător. Fiecare standard este în realitate o colecţie de documente ce încearcă să reglementeze cât mai multe aspecte ce pot fi întâlnite în practică.

În momentul de faţă, există mai multe standarde ce reglementează cablarea structurată. Principial, acestea sunt aproape identice, diferenţe existând la unele denumiri de componente sau la anumite valori numerice (lungimi, diametre, etc). Aceste diferenţe apar datorită faptului că standardele respective trebuie să fie în acord cu restul standardelor ce operează in zona respectivă.

Cele mai utilizate standarde privind cablarea structurată sunt :

1. ANSI/TIA/EIA-568 se aplică in STATELE UNITE

2. CAN/CSA-T529 se aplică in CANADA

3. AS/NZS 3080 se aplică in AUSTRALIA şi NOUA ZEELANDĂ

4. EN 50173 se aplică in UNIUNEA EUROPEANĂ

5. ISO 11801 standard INTERNATIONAL

Observaţie :

Indicativele din lista de mai sus pot să fie uşor diferite, prin adăugarea unor litere sau cifre suplimentare. Acest lucru înseamnă că este vorba de acelaşi standard, însă o altă ediţie (mai veche sau mai nouă).

Standardul american ANSI/TIA/EIA-568

Standardul american ANSI/TIA/EIA-568 este cunoscut sub două versiuni principale : versiunea T568-A (apărută în 1991 şi revizuită în 1995) şi versiunea T568-B (apărută după anul 2001). Cea mai cunoscută deosebire dintre aceste versiuni constă în modul de numerotare a perechilor şi firelor din cablurile UTP şi conectorii RJ-45. Această problemă va fi discutată mai pe larg în secţiunea dedicată montării conectorilor pe cablurile UTP/STP.

Cine realizează aceste standarde ?

Standardele sunt elaborate de mai multe institute de standardizare, unele naţionale, aparţinând anumitor state, iar altele internaţionale. Deasemenea, la elaborarea lor mai pot participa diferite societaţi stiinţifice sau organizaţii non-profit ale principalilor producători de echipamente. Vor fi enumerate câteva din cele mai cunoscute din aceste entităţi de standardizare :

- ANSI American National Standards Institute

- CENELEC Comité Européan de Normalisation Électrotechnique

- EIA (American) Electrical Industry Alliance

- IEEE Institute of Electrical and Electronic Engineers

- ETSI European Telecommunications Standards Institute

- FCC (American) Federal Communications Commission

- ITU International Telecommunications Union

- NFPA (American) National Fire Protection Association

- TIA (American) Telecommunications Industry Association.