Toate cursurile din domeniul Romana

  • Suport curs istoria limbii

    1. Caracteristici generale ale românei literare Am văzut în capitolul anterior că limba literară este o realitate istorică, o varietate lingvistică sau o formă a limbii naţionale cu funcţii comunicative şi social culturale bine determinate. Ca instrument al comunicării scrise “înalte”, româna literară poate fi privită deopotrivă ca un proces continuu, ca o activitate neîntreruptă, dar şi ca un rezultat, ca un sistem de norme relativ stabil în fiecare moment al istoriei sale, care poate fi...

  • Metode de Lucru in Grup la Limba si Literatura Romana. Aplicatii

    CAPITOLUL I. Grupurile. Felul grupurilor şi tehnici de constituire a grupurilor 1. Raportul dintre echipa de lucru şi grupul de muncă Conceptele de grup şi de echipă nu sunt sinonime. Scopul pentru care sunt constituite, structura lor şi modul de funcţionare ne permit să apreciem că, în timp ce toate echipele pot fi privite precum grupuri, nu toate grupurile sunt echipe. Un grup poate fi considerat echipă numai dacă membrii săi se ajută între ei, pentru a îndeplini obiectivele organizaţiei....

  • Predicatul

    A. Note definitorii - predicatul atribuie subiectului o acţiune, o stare, o caracteristică ori o însuşire; - predicatul este partea cea mai importantă a unei propoziţii; fără el este, de cele mai multe ori, imposibil să comunicăm prin cuvinte o idee; - prin predicat se realizează predicaţia unei propoziţii; - predicatul este partea principală de propoziţie aflată în relaţie de interdependenţă bilaterală cu subiectul. Aceasta înseamnă că predicatul impune subiectului persoana, numărul şi...

  • Tautologia

    Cele două erori se aseamănă prin faptul că presupun repetarea aceleiaşi noţiuni, deşi aceasta are loc în forme diferite. De aceea ele sunt fie confundate, fie asimilate aceleiaşi realităţi, lucru care nu trebuie respins cu asprime. Tautologia (grecescul tautos = „acelaşi” şi logos = „discurs”, „idee”) are câteva accepţii pe care le vom menţiona în continuare. Într-un sens restrâns ea reprezintă o „propoziţie în care predicatul repetă ceea ce conţine deja subiectul, care, în genere, se...

  • Concepte Operationale

    Figuri de stil Epitetul - „Partea de vorbire sau de fraza care determina, in lucrarile sau actiunile exprimate, printr-un substantiv sau verb, insusirile lor estetice, adica acelea care pun in lumina felul cum le vede sau cum le simte scriitorul si care au un rasunet in sensibilitatea si fantezia cititorului” (Tudor Vianu). Epitetul numeste insusiri deosebite, aparte. Epitetele pot fi explucative, epitete metafora, sincretice, complexe, imagini, apreciative, antitetice, evocative, ornante....

  • Fonetica

    I. NOŢIUNI INTRODUCTIVE 1. Argument pentru o fonetică integrată Fonetica se constituie ca ştiinţă de sine stătătoare la începutul secolului al XX-lea, datorându-şi apariţia curentelor structuraliste. Precursorii foneticii aparţin secolului anterior, dar putem vorbi despre preocupări pentru studiul sunetelor mult mai devreme decât secolul al XIX-lea. Întoarcerea în timp se poate face până la antichitatea greacă sau la vechii indieni, ultimii anticipând chiar termenul de fonem, obiect de...

  • Limba Romana Actuala

    În stadiul actual de evoluţie, româna : 1) este limba comună şi oficială a unui stat naţional unitar; 2) prezintă o serie de ramificaţii: I. literare (culturale) II. neliterare: - sociale şi - teritoriale Concluzie: utilizarea aceleiaşi limbi de către membrii aceleiaşi comunităţi nu exclude, ci, dimpotrivă, produce varietate lingvistică, reflectată în structura stilistică a limbii. I. Ramificaţia (varianta) literară: limba română literară este varianta cultivată, normată a limbii...

  • Lingvistica Istorica pana in Secolul al XIX-lea

    Antichitate, Evul Mediu, Renaştere Timp îndelungat, studiul limbajului a fost determinat de preocupări nelingvistice. Astfel, iniţial motivaţiile au fost religioase. Pentru greci şi romani, interesul pentru limbaj intra în sfera filosofiei şi a retoricii, deşi apar gramatici. În Evul Mediu, interesul era în bună măsură teologic. În sec. 16-17 apar un mare număr de gramatici ce serveau prozelitismului. Antichitate Grecii -fundamentele lingvisticii istorice s-au pus în Grecia clasică, prin...

  • Directia Americana-Britanica - Teoria Actelor de Vorbire

    Produs al unei directii noi in cadrul folosirii limbajului, care s-a conturat in secolul 20. Aceasta teorie a fost formulata de John Longshaw Austin(filozof britanic).Ulterior a fost dezvoltat mai ales prin intermediul sintezei critice realizate de catre un filozof american-John Sealle.,acesta merita sa fie considerat drept autor al acestor acte de vorbire, care stau la baza dezvoltarii pragmaticii. Contextul pe care acesta si-a exprimat convingerile este acela al ratiunii logice, care se...

  • Perioada Postbelica

    1. Obiective educaţionale La sfârşitul lecţiei, cursanţii trebuie să ştie: - Să distingă judecăţile estetice de cele nespecifice literaturii - Să opereze cu criteriile de periodizare a epocii literare postbelice - Să evalueze corect conţinutul fiecărei etape a acestei epoci 1.1.Consideraţii generale 1.1.1. Clarificări necesare Ceea ce numim, în mod generic, „literatură postbelică” reprezintă o realitate mult mai complicată decât oricare alta dintre cele discutate până acum. Un prim...

  • Cultura si Limbile Europei

    Cultură şi limbă În accepţiunea obişnuită, comunicarea este modul fundamental de interacţiune psiho-socială a indivizilor umani prin care se realizează transmiterea de informaţii şi se obţin modificări de comportament individual. Dacă această interacţiune antrenează indivizii unui grup întreg (care reprezintă o comunitate umană) sau o parte impor-tantă dintre aceştia, atunci modificările de comportament devin fenomene sociale şi produc transformări ce vizează întreaga comunitate. Concepută...

  • Figurile Asteptarii

    Aşteptarea pune în relaţie prezenţa şi absenţa, relevînd raportul necesar dintre ele; rolul său este unul preponderent mediator. Nefiind niciodată neutră, aşteptarea potenţează finitudinea noastră, scoţînd în evidenţă faptul că există, aşa cum spune şi Ecleziastul, un timp anume pentru fiecare lucru. Ceea ce contează este modul în care umplem acest interval, formele pe care le îmbracă aşteptarea. De cele mai multe ori, aşteptarea este strîns legată de absenţă şi are capacitatea de a lega...

  • Motivul Zburatorului in Literatura

    1. Noţiuni generale despre mit Raporturile dintre literatură şi mit sunt de o deosebită complexitate.Relaţia mit – literatură, plasată în orizont ontologic,deschide căi de înţelegere a modalităţilor prin care omenirea „ fiinţează” şi „se manifestă” , nu în planul realităţii fizice( biologice), ci în acela al „existenţei” spirituale, plan definitoriu pentru statutul antic al omului „ Mitul este de esenţă religioasă, reprezentînd legătura cu sacrul, este metaforic, dar legat de o realitate...

  • Elemente Postmoderne in - O Seara la Opera de Mircea Cartarescu

    În interiorul postmodernismului, fenomen cultural şi literar complex, Mircea Cărtărescu, poet, prozator, eseist şi critic literar, este o personalitate de referinţă. Dintre volumele sale amintim:Faruri, vitrine, fotografii...( 1980), Poeme de amor (1983), Totul (1985), Levantul (1990), Visul (1989), Travesti (1994), Enciclopedia zmeilor (2005), Orbitor. Aripa stângă (1996), Orbitor. Corpul (2002), Orbitor. Aripa dreaptă, (2007), Postmodernismul românesc (1999) etc. Lider al scriitorilor...

Pagina 1 din 3