Extras din curs

ADJECTIVUL

a) Adj. care au la singular un i la finala (este vorba de adj. masculine se scriu la plural nearticulat cu doi i, iar la forma articulata cu trei i :

Ex. cercel auriu

cercei aurii

auriii cercei

b) La fem. singular adjectivele de tipul bun, mare, cutaneu, G,D singular nearticulat este identic cu pluralul nearticulat:

Ex. sg. nota buna pl. note bune

sg. D,G (unei) note bune

G,D articulat se formeaza prin adaugarea articolului hotarat i la G,D nearticulat.

Ex.bunei sperante

marii sperante

c) Femininul adj. terminate la N,Ac singular nearticulat in iu ex.- argintiu, pustiu-, formeaza G,D nearticulat, de asemenea, identic cu pluralul nearticulat:

Ex. N, Ac- intinderi pustii

D,G - ( acestei) intinderi pustii

G,D articulat se formeaza prin adaugarea articolului hotarat i la N,Ac singular nearticulat.

d) Adjectivul drag( inclusiv substantivizat) are la feminin plural (si la G,D singular nearticulat) forma dragi, articulat dragile si nu drage, dragele/ dar ultimele/ nu ultimile. Draga se foloseste in adresare atat pentru feminin, cat si pentru masculin.

e) La unele adj. neologice, norma actuala reflectand uzul persoanelor cultivate, se admit la feminin forme cu si fara alternanta o(acc)/oa, in ordinea de preferinta:

Ex. analoga/analoaga

omologa/omoloaga

La altele, insa, nu se admit forme cu oa: ex- baroca, echivoca.

f) Adjectivele terminate la masculin singular in uos fac femininul in uoas/pl. uoase- ex.- somptuos/somptuoasa/ somptuoase.

g) La adjectivele terminate in uu, norma actuala recomanda in continuare pronuntarea finalei ca hiat:

Ex. m.sg.- am-bi-gu-u

f.sg. am- bi- gu- e

dar: m.pl. am-bi-gui ( diftong)

h) Cateva adjective- anumit, diferit, mult, putin, tot- au la G,D plural desinenta pronominala or-ex- anumitor, multor, putinor; acestea precum si destul, divers, felurit, numeros-pot exprima la plural valoarea de genitiv printr-o constructie cu prepozitia a, iar pe cea de D cu prepozitia la, ambele adaugate formei de Ac ca si numeralele:

Ex.-votul a zece/ numerosi parlamentari

i) Adjectivele invariabile au aceeasi forma la toate cazurile/genurile/numerele, printre acestea numarandu-se adjectivele cu finala in ce atroce, feroce, eficace, motrice, perspicace, etc.

j) Unele adjective vechi si mai ales neologice se folosesc numai pentru substantivele de un singur gen; in cazul celor referitoare la substantivele neutre, aceasta nu inseamna ca si adjectivele in cauza sunt neutre, chiar daca au la singular forma de masculin si la plural forma de feminin- ex. substantiv epicen.

ADVERBE SI LOCUTIUNI

a) Norma literara condamna folosirea lui ca si sau a lui ca, virgula in loc de ca pentru evitarea cacofoniilor, cu atat mai mult cand acest pericol nu exista, in constructii de tipul ca si consilier, care pot fi inlocuite prin constructii directe precum: a fost numit consilier/ l-a luat drept consilier/ in calitate de consilier.

b) Adverbul decat (= doar, numai) se foloseste numai in constructii negative (ex.-N-am decat o sora), in timp ce sinonimele sale se intrebuinteaza in constructii pozitive ( ex.- Am doar/numai o sora).

ARTICOLUL

a) Articolul hotarat la N, Ac. masculin/neutru singular l este obligatoriu in scris, precum si in vorbirea solemna, chiar daca in vorbirea curenta se manifesta tendinta de a nu-l mai pronunta ( la numele proprii de locuri, situatia este inca neclarificata).

b) Unele substantive nume de plante sau de animale sunt doar formal articulate, admitand la aceasta forma si articol nehotarat:ex.- o floarea- soarelui.

c) Numele unor dansuri populare cunoscute, in general, sub forma articulata hotarat (ex.- hategana), pot fi folosite si nearticulat:

Ex. La hategana, pasii sunt&

Am jucat doua hategane&

d) La unele substantive provenite din abrevieri exista in prezent tendinta de a le folosi nearticulat, ca nume proprii:

Ex. O.N.U./ONU a decis/ nu Onu-ul a decis&

e) Norma literara nu admite folosirea articolului hotarat proclitic lui la G,D singular al substantivelor comune feminine:

Ex. mamei/ nu lui mama.

f) La substantivele care au la finala grupuri consonantice terminate in l/r, la plural trebuie facuta distinctia in scris intre formele nearticulate de tipul: acesti/doi/niste/noii membri/ochii ei albastri si formele articulate de tipul toti membrii/albastrii ei ochi.

g) D,G plural articulat al substantivului ou esteoualor.