Dinamica Limbii Romane Actuale

Imagine preview
(8/10 din 6 voturi)

Acest curs prezinta Dinamica Limbii Romane Actuale.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 2 fisiere doc de 20 pagini (in total).

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domenii: Romana, Filologie

Extras din document

- limba este un sistem

- „semn lingvistic” = unu sau mai multe cuvinte cu sens unitar

- structuralism in lingvistica Ferdinand de Saussure (1916)

- introduce lingvistica  parte a semioticii (stiinta generala a semnelor)

- semiotica in acceptia ei clasica are 3 ramuri:

- a. Semantica – relatia dintre semn si referentul sau (obiect, persoana)

- b. Sintaxa – relatia intre semnele lingvistice

- c. Pragmatica – trateaza adaptarea semnelor si mesajelor la Emitator si Receptor intr-un anumit context sau situatie de comunicare

CARACTERUL ISTORIC SI SOCIAL AL LIMBII

- caracterul istoric presupune imbogatirea limbilor: calitativ / cantitativ – prin procedee interne si imprumut

- de asemenea evolutia in diacronie (in evolutie) presupune diversificarea limbii sub aspectul stilurilor functionale: tehnico-stiintific, publicistic, juridico-administrativ, beletristic, varianta standard

- dinamica limbii romane presupune atat iesirea din uz sau trecerea in fondul pasiv al unor elemente lingvistice, dar mai ales imbogatirea limbii si acceptarea in limba literara a unor inovatii lingvistice aparute in limba vorbita

- caracterul social

- o limba isi evidentiaza caracterul social prin impunerea sa ca instrument de comunicare institutionalizat intr-o comunitate etnica si posibil statala prin functiile sale in comunitatea respectiva si prin evolutia sa

- graiuri: muntenesc, moldovenesc, banatean, crisan, maramuresan

- dialecte: daco-roman, medlenoroman, istroroman, aroman

FUNCTIILE LIMBII

- conditia comunicarii intre indivizii care compun comunitatea

Context (extralingvistic) functie informativa (comunicativa)

Mesaj

functia emotiva E Receptor functie conotativa / persuasiva (presa, mass-media)

Cod prezenta in discursul politic si reclame

canal – scris

– oral

– electronic

1. Functia informativa (context) (comunicativa) – apare in toate stilurile limbii

2. Functia poetica (mesaj)

3. Functia metalingvistica (cod) – stilul tehnico-stiintific, juridic-administrativ

4. Functia fantica (canal) – verificarea, pastrarea contactului cu Receptorul

5. Functia emotiva (Emitator)

6. Functia persuasiva (Receptor)

STRUCTURA STILISTICA A LIMBII

- diversificarea unei limbi se realizeaza in functie de criteriul:

- a. geografic in dialecte / graiuri

- b. sociocultural in limbaje / stiluri functionale

- limba nationala – limbaj popular – uzual

- artistic

- argou

- limbaj literar – limbaj literar standard

- tehnico-stiintific

- juridico-adminsitrativ

- publicistic

- beletristic

- limba limba literara este varianta normata, unitara, supradialectala si cultivata a limbii nationale

- normele cu caracter oficializat, valori pentru toata lumea

- de regula nu au variante si sunt prezentate in lucrari cu caracter normativ, academic (dictionare si gramatici) = normat

- normele reglementeaza fiecare nivel al limbii de ortopedie, ortografie, morofologice, sintactice, lexico-semantice, stilistico-functionale

- adecvarea modului de formare a mesajului la situatia de comunicare

Dinamica = imbogatiri, intrari, iesiri = mobilitate

- se realizeaza in ritmuri diferite la diverse nivele ale limbii

- cele mai mobil vocabular datorita multiplelor sale determinari extra-lingvistice ( de natura politica, sociala, culturala, tehnico-stiintifica, mode, etc)

- morfologia si sintaxa sunt mai putin dinamice deoarece, privind morfologia, se recunoaste stabilitatea sistemului flexionar mostenit din latina si capacitatea lui de asimilare a imprumuturilor de diverse origini (mai putini din japoneza, araba)

- sintaxa evolueaza sub influenta unor constructii sau tipare sintactice din limbi moderne (mai ales engleza, franceza)

- ex: engleza sexually abused  romana abuzat sexual

- franceza habiter une mison  romana a locui o casa

- cel mai stabil nivel al limbii este cel fonetic, deoarece sistemul fonetic al romanei (7 vocale / 22 consoane) odata constituit in jurul sec IV-V d.Hr. nu s-a mai modificat, chiar daca romana a asimilat cuvintele straine continand sunete inexistente in sistemul ei fonetic (acestea au fost substituite prin sunete romane apropiate in cazul cuvintelor pe deplin asimiltate sau sunt in curs de asimilare la imprumuturile recente)

- romana recordman = engleza record holder

- romana tenisman = engleza tenis player

- modificarea reg normelor literare se realizeaza in functie de dinamica fiecarui nivel

- de regula normele se modifica in momentul in care o inovatie fonetica, lexicala sau gramaticala este acceptata de comunitatea de vorbitori si de lucrarile normative de tip academic (DOOM2), Dictionar General sau de Neologisme si Gramatici Academice

DICTIONARE

- dictionarele sunt cele mai cunoscute si folosite lucrari lexico-grafice (lexico-grafia = stiinta si tehnica alcatuirii dictionarelor / lexicologia = stiinta despre lexic)

- predecesorul dictionarului este glosarul, o lucrare lexico-grafica, functia simpla sub forma unor liste bilingve sau monolingve de cuvinte fara definitii sau indicatii de uz

- pt limba romana primele glosare au aparut in sec 15-16, insotind traducerile de texte relatie din slavona si dand echivalentul roman al cuvantului slavon

- astazi glosarele sunt utilizate numai in dialectologie

- lucrari lexicologice mai complexe decat Enciclopediile care cuprind 2 mari sectiuni

1. dictionar de cuvinte comune

Fisiere in arhiva (2):

  • Dinamica Limbii Romane Actuale
    • DLRA cursuri 1-8.doc
    • DLRA cursuri 8-13.doc