Proiectarea sistemelor informaționale

Notiuni de baza si principii de testare a SI

Definitie. Testarea – este un proces de executie a programei cu scopul de a evidentia erorile.

Etapele de executie a procesului sunt redate pentru teste.

Fiecare test determina:

- Un set initial de date si conditiile de lansare a programei;

- Rezultatele asteptate în urma executarii programului.

Scopul proiectarii variantelor de teste consta în evidentierea sistematica a diferitor clase de erori într-un timp scurt.

Testarea asigura:

- Evidentierea erorilor;

- Demonstrarea ca functiile programei (SI) corespund cerintelor;

- De a demonstra ca realizarea cerintelor corespund caracteristicilor programei;

- Reflectarea sigurantei fata de indicatorul calitatii.

Vom examina fluxurile informationale a procesului de testare (fig. 6.1).

Testul Rezulatele Erorile Corectarea

programei testarii

Datele initiale Rezultatele Intensitatea

Pentru lansare asteptate erorilor

Prognoza sigurantei

Fig. 6.1 Fluxurile informationale a procesului de testare

La intrarea în procesul de testare persista 3 fluxuri:

1. Textul programei.

2. Datele initiale pentru lansarea programului.

3. Rezultatele asteptate.

Toate rezultatele obtinute în urma testarii sunt estimate si sunt comparate cu rezultatele asteptate. Cînd se depisteaza o incoincidenta, se fixeaza o eroare – se începe depanarea.

Exista 2 metode de testare a programei (SI):

1. Testarea functionala (testarea laditei negre).

2. Testarea structurala (testarea laditei albe).

§ 6.2 Testarea functionala

Cunoscutele: functiile programei.

Se examineaza functionalitatea fiecarei functii pe toata durata de determinare.

Dupa cum se vede în fig. 6.2 locul de baza a aplicatiilor de testare functionala – interfata SI.

Testarea functionala

x y

Intrarile Iesirile

Fig. 6.2 Testarea functionala

Aceste teste demonstreaza:

- Cum se executa functiile SI

- Cum sunt primite datele initiale

- Cum se formeaza rezultatele

- Cum se pastreaza integritatea informatiei exterioare

La testarea functionala se precauta caracteristicile de sistem, se ignoreaza structura logica interna. O testare definitiva practic este imposibila.

Ex. Daca în SI persista 10 valori de intrare ti fiecare primeste cîte 10 valori atunci va fi nevoie de 1010 variante de teste.

La fel este de mentionat ca testarea functionala nu reactioneaza la multe particularitati a erorilor.

§ 6.3 Testarea structurala

Sunt cunoscute: Structura interna a SI.

Se examineaza elementele interne a SI si legaturile dintre ele (fig. 6.3).

Testarea structurala

X Y

Intrarile Iesirile

Fig. 6.3 Testarea structurala

Obiectul testarii în cazul dat este comportarea interna a SI. Se verifica corectitudinea construirii tuturor elementelor SI si corectitudinea interactiunii unul cu altul. De obicei se analizeaza legaturile de dirijare a elementelor, mai rar legaturile informationale. Testarea structurala se caracterizeaza dupa principiul în care teste se executa sau se suprapune logica (testul initial) a SI.

§ 6.4 Particularitatile testarii structurale

Testarea structurala este bazata pe analiza structurii de dirijare a SI. SI se considera pe deplin (integral) verificat daca sa efectuat testarea definitiva a cailor grafului de dirijare.

În acest caz se formeaza variante de teste, în care:

1. Se garanteaza controlul tuturor cailor independente a SI.

2. Se trec arcurile True, False pentru toate rezolvarile logice.

3. Se executa toate ciclurile (în diapazonul de limite).

4. Se analizeaza corectitudinea structurilor interne a datelor.

Neajunsurile testarii structurale:

1. Numarul cailor independente poate fi foarte mare. De ex.. : Daca ciclul în program se executa de K ori, iar înauntrul ciclului sunt n arcuri, atunci numarul de cai se calculeaza dupa formula:

m =

unde n=5 si k=20 numarul cailor m=10 . Se considera ca pentru elaborare, executare si aprecierea testului pentru una din cai de 1 ms. Atunci pentru 24 ore, 365 zile în an pentru testare va fi necesar de 3170 ani.

2. Testarea completa a cailor nu garanteaza corespunderea programei cu cerintele initiale.

3. În program pot fi omise careva cai.

4. Este imposibil de depistat erorile, aparitia carora depinde de datele prelucrate (acestea sunt erorile conditionate de expresiile de tipul if abs (a-b)<exp...if (a+b+c)/3=a...).

Avantajele testarii structurale sunt legate de principiul cutiei albe care permite evidenta particularitatile erorilor program:

1. Numarul de erori este minimala în „centru” si maximala la „periferiile” programului.

2. Presupuneri preventive referitor la probabilitatea fluxului de dirijare sau datele în program deseori sunt incorecte. În rezultat calea poate deveni tipica si modelul dupa care se efectuiaza calculile va fi slab.

3. La înscrierea algoritmului SI în forma de text într-un limbaj de programare posibil întroducerea unor erori tipice de translare (sintactice si semantice).

4. Unele rezultate în program depind nu de datele initiale dar de starea interna a programului.