Cursurile din domeniul Sociologie - pagina 13 din 14
Doctrine Sociologice
CURSUL 1 8. X. 2004 KARL MARX Este ganditorul cu cea mai controversata gandire a secolului 19, influentand sec. 20. Neindoielnic, nu se poate contesta impulsul umanitar al discursului lui Marx. S-au costruit societati totalitare pe baza discursurilor marxiste. I se pot imputa lui Marx actiunile lui Stalin. Marx... citește mai departe
Algebric Fractals - Fractal Varieties
ALGEBRAIC FRACTALS-FRACTAL VARIETIES by Florin Colceag The main technical part in understanding how various structures will form more complex structures in a fractal way but preserving in the same time the main patterns starts with elementary geometry. From simple to complex structures several properties will be... citește mai departe
Observația
Observatia Ca stiinta teoretico-empirica, sociologia presupune observarea vietii soc in totalitatea ei spatio-temporala. Traian Herseni(1969,36) aprec ca observatia constituie “singura metoda care promoveaza cunostinta”. -lat”observatio”= actiunea de observare, de supraveghere, de a nu pierde din ochi. Are... citește mai departe
Sociologia Educației
Noul Mileniu aduce cu sine o serie de procese prefigurate la sfârsitul secolului trecut, dar care acum, capata o amploare deosebita. Intre acestea as enumera: procesul globalizarii, informatizarii societatii, profesionalizarii înalte a fortei de munca, postindustrializarii, cresterii în amploare a serviciilor, a... citește mai departe
Sociologia organizațiilor
M. Croisier Pleaca de la notiunea de birocratie, dar nu ca sistem de control total, ci ca sistem de interactiune. Orice birocratie este o retea de joc de putere (echilibru intre liberate si constrangere). Jocul apare intre departamente, intre specialisti. Fiecare grup are o strategie in cadrul jocului (model... citește mai departe
Dinamica grupului mic
1.Definitie, clasficare Oamenii partipa la viata sociala prin intermediul grupului mic, efect al trebuintei de sociabilitate, al afilierii, atractiei interpersonale. Grupul mic este o formatiune psihosociala bine definit constând într-o ierarhie unitara si durabila de statute si roluri, structurate în jurul... citește mai departe
Politici Sociale
O masura agregata a bunastarilor individuale (well-being). Pentru o evaluare corecta sunt necesare: 1) conceptiile despre bunastare si criteriile pe baza carora au fost elaborate; 2) modalitatile, caile prin care se considera ca pot fi conditii de bunastare; 3) instrumente de evaluare a efectelor. Definitiile... citește mai departe
Sociologia Familiei
Jean Baechler: “Grupurile si sociabilitatea”: “ Desi cuplul este cel mai mic grup posibil, pt sociologia comparata acest lucru nu este un truism ci o exceptie. Doua cupluri modele isi revendica dpdv istoric dreptul de a reprezenta cel mai mic grup posibil: fie familia nucleara, fie familia extinsa/ largita. In... citește mai departe
Relații inter-etnice
OBIECTUL SOCIOLOGIEI RELATIILOR INTERETNICE. SOCIOLOGIA RELATIILOR INTERETNICE SI ETNOPSIHOLOGIA 1. Obiectul si problematica sociologiei relatiilor interetnice Considerarea sociologiei relatiile interetnice ca o ramura a sociologiei, pozitie epistemologica mai mult decât corecta, în opinia noastra, ne obliga sa... citește mai departe
Sociologia Culturii
1. Multitudinea definitiilor conceptului de cultura Conceptului de cultura i s-au propus de-a lungul timpului numeroase moduri de definire. Într-o publicata în 1952, Alfred L. Kroeber si Clyde Kluckhone semnaleaza, de pilda, nu mai putin de 163 definitii. Chiar în cadrul celor sase categorii în care sunt... citește mai departe
Sociologia Devianței
Ce este devianta ? Aceasta întrebare poate reprezenta un punct de pornire pentru a începe o analiza a domeniului de interes a sociologiei deviantei si a fenomenelor pe care aceasta disciplina le studiaza. La o asemenea întrebare am putea primi o serie de exemple de comportamente pe care oamenii le considera... citește mai departe
Demografie
STRUCTURILE POPULATIEI Acest capitol va trata, în conformitate cu conceptia aici adoptata, problematica legata de actiunea câtorva variabile structurante la nivelul populatiei, tematica ce va fi abordata, mai întâi, din punct de vedere al aspectelor formale, adica din cel al analizei demografice, urmând apoi... citește mai departe
Teorii Sociologice
Dublul principiu durkheimian al disocierii si identitatii între faptul social si faptul individual, remarca E. Stanciulescu în 1996, este reluat T. Parsons (1902-1979) în formularea si rezolvarea paradoxului socialului: compusa din indivizi autonomi, societatea este, totusi, mai mult decât un agregat, o suma a... citește mai departe
Curs Sociologie
Introducere Materialul didactic cuprins în acest curs urmareste sa satisfaca trei feluri de necesitati identificate: Mai întâi, si cel mai important, sa va capteze interesul si sa demonstreze atât necesitatea observatiei stiintifice cât si posibilitatea analizei comportamentului social într-un mod interesant si... citește mai departe
Demografie
. Introducere În comunitatile rurale românesti se manifesta mutatii pentru gasirea unei identitati sau a unui nou echilibru. Criza de identitate, relativa constientizare a propriilor interese se reflecta într-o dezorientare valorica si aspirationala nefavorabila unei adaptari functionale. Sistemele de valori si... citește mai departe
Antropologie culturală
Antropologie culturala Anul IV Studii Europene si Relatii Internationale Oferit de: Eniko Magyari-Vincze, Serban Vaetisi, Petruta Mindrut Cursul (2 ore/saptamina) si seminarul (1 ora/ saptamina) urmareste cirscumscrierea antropologiei culturale ca disciplina pe de o parte prin prezentarea scolilor... citește mai departe
Politici Sociale
1. Conceptul de politica sociala Raspunsurile la întrebarea ,,Ce este politica sociala?” sunt variate atât în functie de autorii care abordeaza acest domeniu cât si în functie de înscrierea lor în câte un curent stiintific orientativ. În general însa raspunsurile pornesc de la un set de criterii care iau în... citește mai departe
Contractul Social
Contractul social” Pentru Rousseau omul la origine nu a fost o fiinta sociala, considerând ca dependenta de social a fost dobândita in evolutia sa. Unirea familiilor si gintilor intr-un sâmbure societal a fost dictata de necesitatea de supravietuire a unei fiinte modest dotata fizic in jungla competitiei regnului... citește mai departe
Sociologia educației
Notiunea de sociologie a fost introdusa de Auguste Comte în anul 1832, în locul notiunii de "fizica sociala". Termenul provine din frantuzescul "societé" si grecescul "logos", dar desi radacinile sunt stravechi, stiinta sociologiei este tânara în raport cu matematica, sau logica, sau fizica, atât de riguroase si... citește mai departe
Sociologie juridică
1. Ce este sociologia ? Un prim raspuns la aceasta întrebare ar fi acela ca sociologia este stiinta care studiaza societatea ca o realitate de sine statatoare, distincta de natura, cu legi proprii de structurare si dezvoltare. Acesta este, de altfel, sensul conferit sociologiei de catre parintele acesteia –... citește mai departe
Sociologie Generală
Achim Mihu întelege prin sociologie o analiza a particularului cel mai condensat al factorului uman în general. A.D. Xenopol, facând o diferentiere între stiintele istorice si stiintele teoretice în cadrul carora si sociologia intra, justifica faptul conform careia stiintele istorice studiaza evenimente singulare... citește mai departe
Curs Sociologie
1.4.1 Perspectiva evolutionista a fost prima formulata în sociologie, fiind fundamentata în special pe lucrarile lui Auguste Comte si Herbert Spencer. Aceasta perspectiva explica originea societatilor si cresterea lor din punct de vedere evolutionist. Evolutionismul a avut o mare raspândire în a doua jumatate a... citește mai departe
M.T.C.S
În 1990, G.Fischer reafirma importanta ruperii cunoasterii stiintifice de cea comuna prin punerea pe tapet a ideii potrivit careia, în mod spontan, indivizii au tendinta de a filtra informatiile disonante si de a le retine pe cele consonante, adica sa prefere informatiile ce confirma opiniile noastre si sa le ignore... citește mai departe
Comunități sociale
Comunitate si organizatie 1. Dezvoltari conceptuale Comunitati si organizatii. In incercarile lor de redefinire a comunitatii, Hillery (1968) si Gottschalk (1975) introduc anumite precizari utile in demersul nostru. Incercind sa faca diferenta intre comunitati (sau “organizatii comunitare” la Hillery) si... citește mai departe
Repere Sociologice
5.4. Tipuri de socializare Socializarea este un proces interactiv de comunicare, ce presupune luarea în consideratie atât a dezvoltarii individului cât si a influentelor sociale, respectiv modul personal de receptare si interpretare a mesajelor sociale si dinamica intensitatii si continuturile influentelor... citește mai departe