Analiza a Efectelor Mass Media în Comunitate

Notele de curs pentru Laborator de analiza a efectelor mass media se referă de

fapt la analiza de conţinut a suporturilor mass-media dintr-o perspectivă sociologică.

După cum se ştie, încă dinaintea celui de-al doilea război mondial au existat cercetări în

acest sens, în multe cazuri rezultatele analizelor fiind cu adevărat revelatoare şi aducând

un plus de cunoaştere sociologică prin metode şi tehnici specifice. Dezvoltările ulterioare

au fost cu adevărat spectaculoase dacă ne referim la actuala ramură a cercetării sociale

numită generic content analysis cu două direcţii de cercetare: cantitativă şi calitativă1.

Adăugăm şi faptul că s-au multiplicat şi softurile specifice analizei de conţinut: Atlas.ti,

MAXqda, NVivo etc., reunite în ceea ce astăzi se numeşte Computer Assisted Qualitative

Data Analysis2 (CAQDAS). Aceasta nu înseamnă că o serie de soft-uri populare în rândul

studenţilor nu pot fi utilizate cu succes în analiza cantitativă de conţinut deşi acestea sunt

soft-uri pentru analize matematice sau statistice în genere (Excel, SPSS etc.)

Cursul de faţă este o introducere în problematica analizei de conţinut urmând ca

într-o a doua parte viitoare să ne referim şi la soft-urile specifice de care am amintit.

Practic vom insista pe parcursul istoric al unor astfel de cercetări şi vom exemplifica cu

unele aplicaţii apărute de-a lungul timpului sau făcute chiar de studenţi sau masteranzi.

Aceste expuneri nu au un caracter exhaustiv ci, din contră, sugerează că nu există un

cadru prestabilit, unic prin care se poate folosi analiza de conţinut: pe lângă regulile de

bază care trebuie respectate intervine cu siguranţă şi ceea ce se numeşte “imaginaţia

sociologică”. Din perspectivă sociologică recomandăm folosirea tehnicii analizei de

conţinut alături de alte tehnici specifice deoarece aceasta poate fi de un real ajutor în

măsura în care unele subiecte trebuie analizate după o trecere în revistă a mesajelor

mediatice diverse. In acest context tehnica analizei de conţinut poate ajuta la clarificarea

opiniilor şi reprezentărilor sociale ale unei populaţii ţintă dar poate fi de un real ajutor şi

în perfecţionarea instrumentelor de lucru. Metodologic analiza de conţinut desemnează o

cercetare de explorare.

1 A se vedea o serie de site-uri web care conţin o multitudine de informaţii în acest sens:

http://www.contentanalysis.org; http://academic.csuohio.edu/kneuendorf/content; http://www.qualitativeresearch.

net etc

2 Foarte utile pot fi volumele: Using Software in Qualitative Research (Ann Lewins, C. Silver, Sage, 2007);

Content Analysis Guidebook (K. A. Neuendorf, Sage, 2002) etc.

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

ANALIZA CANTITATIVA A DISCURSULUI MEDIATIC

I. Introducere. Exemplificări

Încă de la începutul secolului trecut s-a pus problema cercetării în mod sistematic

a discursului mediatic avându-se în vedere creşterea în complexitate şi cantitate a

mesajelor din mass-media fie că se refereau la scopuri pur comerciale, politice,

educaţionale sau de cercetare a opiniei publice. Dacă pentru început analizele asupra

discursului au fost exclusiv cantitative, în timp, acestea s-au diversificat până la cele mai

rafinate metode de analiză pe computer. Semnalăm un prim articol pe această temă

publicat de către J. Woodward încă în 1934 şi intitulat sugestiv Quantitative Newspaper

Analysis as a Technique of Opinion Research3. Autorul preciza că presa modelează şi

reflectă, deopotrivă, atitudinile cititorilor însă era greu de estimat proporţia acestei

influenţe în ambele sensuri (a presei asupra publicului şi reciproc).