Analiza Serviciilor de Sanatate si Asistenta Sociala in Regiunea S-V

Imagine preview
(6/10 din 5 voturi)

Acest curs prezinta Analiza Serviciilor de Sanatate si Asistenta Sociala in Regiunea S-V.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 16 pagini .

Profesor: Delia Popescu, Maria Ioncica

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domenii: Sociologie, Alte Domenii

Extras din document

INTRODUCERE

Accesul la serviciile de educaţie şi de sănătate este considerat un drept fundamental al individului, în toate ţările civilizate. În ciuda acestor drepturi statuate în conformitate cu principiile moderne, toate sistemele de sănătate şi educaţie europene au unele dificultăţi în acoperirea întregii populaţii cu servicii. În România, sărăcirea populaţiei ca şi disfuncţii ale sistemelor educaţional şi medical au generat o serie de forme de excluziune socială de la aceste servicii specifice ţărilor cu probleme de infrastructură şi populaţie cu un standard de viaţă scăzut.

Proiectul îşi propune o analiză a problemelor de acces ale populaţiei din România la sistemul medical public. Sunt evaluaţi factorii care limitează acest acces şi, prin urmare, şi identificarea problemelor de acces ale populaţiei. Diagnozele sunt bazate pe analize secundare de date existente la acest moment, ca şi pe opinii ale specialiştilor români în politică sanitară. Eurobarometrul din 2002 furnizează date despre ţările Uniunii Europene şi candidate la Uniune în ceea ce priveşte accesul la facilităţi sanitare, iar, în urma acestora, se poate stabili unde se află România în context european.

1. DESCRIEREA REGIUNII SUD-VEST (OLTENIA)

Regiunea Sud-Vest, cu o suprafaţă de 29.212 km2 cuprinde cinci judeţe: Dolj, Olt, Vâlcea,Mehedinţi şi Gorj şi coincide, în mare, cu vechea regiune istorică Oltenia. Se învecinează cu Bulgaria, Serbia şi cu regiunile Sud Muntenia, Centru şi Vest.

În 2005, Regiunea Sud-Vest Oltenia avea, o populaţie de 2.306.450 locuitori (10,67% din populaţia totală a ţării), cu densitatea sub media naţională (79,3 locuitori/km2 faţă de 90,9 locuitori/km2 ). Structura rural-urban a populaţiei este de 52,5% vs. 47,5% (România – 45,1% vs. 54,9%), cele mai rurale judeţe fiind Olt (59,4%), Vâlcea (54,8%) şi Gorj (53,1%)

Ponderea populaţiei ocupate în total populaţie înregistrează o valoare redusă faţă de media ţării - 37,2% La nivel judeţean, cel mai mare grad de ocupare îl are judeţul Vâlcea (40,2%) şi cel mai redus în judeţul Olt (35,8%).

Piaţa muncii reflectă în mare tendinţele de la nivel naţional. Pe ramuri ale economiei, populaţia ocupată civilă se concentrează astfel: agricultura şi silvicultura (42,1%), industria (21,1%) şi serviciile (36,8%). Analiza pe judeţe relevă ponderi mai mari ale populaţiei ocupate în agricultură în judeţele Olt (49,0% din total populaţie ocupată) şi Mehedinţi (48,1%), sectorul servicii fiind mai dezvoltat în judeţele Vâlcea (40,4% din total populaţie ocupată) şi Dolj (39,9%).

Rata şomajului în regiune este 7,4%, valoare mai mare decât media la nivelul naţional (5,9%). Judeţele din nord, Mehedinţi (9,5%), Gorj (9,3%), Olt (7,1%) şi Vâlcea (6,6%) au o rată a şomajului mai mare decât media regională, în timp ce in judeţul Dolj (6,3%)înregistrează o rata a şomajului inferioară aceleiaşi medii regionale şi chiar mediei naţionale.

Lipsa locurilor de muncă adecvate au determinat şi aici plecări ale populaţiei pentru munca necalificată în străinătate. Astfel, dacă în anii de după 1990 se pleca, în special, în Serbia, după criza din Iugoslavia, destinaţia privilegiată au devenit Italia şi Spania. În ceea ce priveşte migraţia externă Regiunea Sud -Vest Oltenia se remarcă printr-un nivel relative scăzut în comparaţie cu alte regiuni, dar acest fenomen se intensifică în condiţiile în care măsurile de reviriment economic întârzie şi pauperizarea populaţiei sporeşte.

Regiunea Sud-Vest are o infrastructură de transport relativ bine dezvoltată, teritoriul regiunii fiind traversat de trei drumuri europene: E70, E79 şi E81 şi două din cele trei axe prioritare ale Reţelei de transport Trans-European –TEN-T ( formate din coridoarele Pan-europene) care intersectează România, şi anume axa prioritară de transport 7 (format din coridorul IV -Berlin/ Nurenberg-Praga-Budapesta–Constanţa–Istambul –Salonic) şi axa prioritară de transport 18 – Dunărea ( format din coridorul VII).

Reţeaua rutieră măsoară 10.460 km (13,19% din totalul naţional), din care 2043 km sunt drumuri naţionale (13% din total drumuri naţionale) şi 8.437 km drumuri judeţene şi comunale (12,82% din totalul naţional).

În ceea ce priveşte infrastructura de utilităţi, regiunea are o slabă dotare cu instalaţii de apă potabilă (41,29% din total localităţi, racordate la un sistem de alimentare cu apa potabila, faţă de nivelul naţional 61,04%) şi canalizare (13,16% din total localităţi, faţă de 21,86% la nivel naţional). Analiza pe judeţe evidenţiază slaba echipare cu utilităţi a judeţului Dolj (numai 12,6 % din localităţi erau conectate la reţeaua de apă potabilă şi 7,2% la cea de canalizare). Numai 51 de localităţi erau conectate în 2005 la reţeaua de gaze naturale, la nivelul întregii regiuni. De asemenea, Mehedinţi este singurul judeţ din România fără nici o localitate conectată la reţeaua de gaze naturale.

Calitatea slabă a infrastructurii spitaliceşti, dotarea slabă, lipsa personalului specializat – cu precădere în mediul rural- precum şi nivelul scăzut de salarizare sunt probleme cu care se confruntă sistemul sanitar regional. Nivelul ridicat de sărăcie, rămânerea în urmă privind gradul de cultură sanitară etc, determină o rată foarte ridicată a mortalităţii infantile, rata mortalităţii maternale, număr de cazuri TBC, etc).

Problemele sociale sunt importante şi diverse, dar infrastructura sociala a regiunii este slab dezvoltată. Există doar 44 de servicii alternative pentru îngrijirea copiilor (25 de instituţii de tip familial şi 26 de centre de plasament). La sfârşitul anului 2004, existau 8.677 copii cu dizabilităţi, dintre care doar 780 au beneficiat de servicii de asistenţă socială. Trei judeţe – Mehedinţi, Olt şi Valcea – nu dispun de centre rezidenţiale de îngrijire.

2. ANALIZA EVOLUŢIEI SERVICIILOR DE SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ ÎN PERIOADA 2001-2005

Tabel 1. Evoluţia numărului de persoane ocupate (mii persoane) în servicii de sănătate şi asistenţă socială comparativ cu celelalte tipuri de servicii în regiunea S-V

Sursa: Datele sunt prelucrate după informaţiile din Anuarul de statistici regionale

Anii Tip de activitate

Comerţ Hoteluri şi restaurante Transporturi Intermedieri financiare Tranzacţii imobiliare Administraţie publică şi apărare Învăţământ Sănătate şi asistenţă socială Alte servicii

2001 73 7,5 35,5 4,8 21,7 15,8 41,7 34 10,2

2002 73,8 8,3 34,6 4,7 23,1 16,3 40,6 34,4 11

2003 76,1 9,3 33,1 4,9 28,1 17,1 40 34 12,9

2004 28,7 9,6 30,3 5,2 29,7 17 40,3 35,5 16,7

2005 86,4 10,7 32,1 5,5 26,9 18,1 39,8 34,5 19,7

Puternica tendinţă de terţiarizare a economiei României a determinat creşterea anumitor ramuri ale serviciilor mai rapidă decât a altor activităţi după cum se observă şi în tabelul nr. 1. Predilecţia populaţiei spre specializarea pe o anumită ramură este determinată de posibilităţile multiple de afirmare profesională, dar şi oportunităţi de câştig importante.Comerţul şi transporturile deţin ponderea cea mai mare din totalul serviciilor, în timp ce intermedierii financiari ocupă cea mai joasă poziţie în acest clasament.

Serviciile de sănătate şi asistenţă socială au cunoscut o evoluţie oscilantă, numărul de persoane ocupate în aceste servicii înregistrând cea mai mică valoare în anii 2001 şi 2003 (34 mii persoane).

Fisiere in arhiva (1):

  • Analiza Serviciilor de Sanatate si Asistenta Sociala in Regiunea S-V .doc

Alte informatii

A fost prezentat in cadrul seminarului de Economia Serviciilor in cadrul Facultatii de Comert, ASE Bucuresti, sem 1 an universitar 2007-2008