Antropologie culturală

Antropologie culturala

Anul IV Studii Europene si Relatii Internationale

Oferit de: Eniko Magyari-Vincze, Serban Vaetisi, Petruta Mindrut

Cursul (2 ore/saptamina) si seminarul (1 ora/ saptamina) urmareste cirscumscrierea antropologiei culturale ca disciplina pe de o parte prin prezentarea scolilor antropologice moderne si postmoderne, iar pe de alta parte prin abordarea unor probleme metodologice. Studentii vor cunoaste caracteristicile diverselor orientari in mod comparativ, urmarind conceptele si abordarile lor prin opera unor reprezentanti de seama. Cursurile se desfasoara sub forma de prelegere, iar seminariile ale caror programa si bibliografie le primesc de la doctoranzii Serban Vaetisi si Petruta Mindrut se bazeaza pe interventiile studentilor. De-a lungul semestrului fiecare student va experimenta ce inseamna implicarea intr-o cercetare empirica asupra unui segment relativ cunoscut din contextul lor social: va realiza doua interviuri si/sau va exersa observatia participativa impreuna cu realizarea notelor de teren. Nota acordata se compune din urmatoarele elemente: participarea activa la seminarii (30 %: 15% Vaetisi si 15% Mindrut), realizarea muncii de teren experimentale (30 %) si lucrarea-examen (take come exam) predata la sfirsitul sesiunii (40%). Prima parte a lucrarii va consta din discutarea temelor definite de EnikQ Magyari-Vincze inainte de intrarea in sesiune, selectate din lista temelor de mai jos. Iar a doua parte va prezenta experientele muncii de teren: care a fost tema/ problema investigata, cum si de ce s-a luat decizia referitoare la locul cercetarii si care a fost acesta, cum s-a facut intrarea pe teren/ cum s-au stabilit relatiile intre cercetator si cei investigati, ce metode s-au folosit (interviu si/sau observatie participativa si note de teren), ce fel de conceptii, comportamente si relatii sociale s-au identificat.

Curs

Prof. Eniko Magyari-Vincze

1. Introducere in studiul antropologic

Clarificari terminologice: arheologie, antropologie fizica, antropologie biologica, antropologie lingvistica, antropologie sociala si antropologie culturala. Etnografia ca munca de teren si scriitura. Etnologia, etnografia si studiile de folclor. Definitii ale antropologiei: calatorie in vremuri si locuri exotice, si inapoi (David Kessing); observarea alteritatii in vecinatatatea noastra imediata (Sherry Ortner); situarea in perspectiva nativilor … scopul ei este sa ne elibereze din obisnuinta (Clifford Geertz); este cea mai stiintifica disciplina in contextul studiilor umanistice si cea mai umanista intre stiinte (Eric Wolf).

2. Principiile gandirii antropologice socio-culturale

„Radacinile” antropologiei socio-culturale moderne. Gandirea despre alteritate, si despre diversitatea si similitudinile vietii socio-umane privita in diferite contexte social-istorice. Universalism si particularism. Critica etnocentrismului, eurocentrismului si rasismului. Relativismul cultural moral si relativismul cultural metodologic. Holismul. Munca de teren: observatia participativa. Punctul de vedere al nativului. Abordarea comparativa.

3. Antropologia culturala in contextul stiintelor socio-umane

Constituirea, profesionalizarea si specializarea stiintelor sociale in secolul al 19-lea (E. Wolf si M. Foucault). Colonialismul contextul politic al formarii antropologiei sociale si culturale. Antropologia si sociologia. Antropologia, economia politica si stiintele politice. Antropologia si psihologia. Antropologia si studiile de folclor. Constituirea antropologiei moderne ca stiinta sociala empirica in secolul al 20-lea: antecedente (Herodot, Strabo, David Hume, Immanuel Kant, evolutionismul secolului al 19-lea).

4. Evolutionismul

Evolutionismul in secolul al 19-lea: evolutionismul biologic Charles Darvin; evolutionismul social Herbert Spencer si Karl Marx; evolutionismul „actul de nastere” al antropologiei moderne (Lewis Morgan - SUA, Edward Tylor Marea Britanie si discipolul sau, James Frazer): creionarea temelor antropologice clasice: magie, religie, mit, relatii de rudenie. Evolutionismul in secolul al 20-lea sau ecologia culturala americana sau materialismul cultural: critica teoriei evolutiei unilineare si evolutionismul specific: Gordon Childe, Leslie White, Julian Steward, Marshall Sahlins, Elman Service, Marvin Harris.

5. Particularismul istoric

Franz Boas: originar din Germania, emigreaza in SUA, devenind “parintele antropologiei americane”. Domeniile antropologiei. Imperativul intelegerii fiecarei culturi in proprii sai termeni principiul relativismului cultural. Metoda istorica: “Race, Language and Culture” (1940). Caracterizarea particularismul istoric in raport cu evolutionismul. Imperativul muncii de teren fata de armchair anthropology. Rolul social al antropologiei ideea etnografului nativ si ajutorarea oamenilor periclitati. Problematica “omului primitiv”: critica abordarii diferentelor culturale facuta in termenii “gindirii primitive” considerarea caracterului universal al “organizarii gindirii umane”, precum si a particularitatilor “continutului gindirii” ca raspunsuri la si reflectii asupra mediului socio-geografic in care oamenii traiesc (“The Mind of Primitive Man”, 1911). Cultura si personalitate discipolii lui Boas: Ruth Benedict (“Patterns of Culture”, 1934) si Margaret Mead (“Coming of Age in Samoa”, 1928, “Growing up in New Guinea”, 1930, “Sexes in a Changing World”, 1968), Alfred Kroeber.

6. Functionalismul

Functionalismul ca scoala antropologica (antropologia sociala britanica), metodologie etnografica, si ca teorie sociala. Functionalismul impunerea antropologiei ca stiinta. Influenta lui Emile Durkheim: definirea faptului social. Bronislaw Malinowski (originar din Polonia, emigreaza in Marea Britanie): metoda observatiei participative; functionalismul biologic (nevoile biologice innascute impun constituirea institutiilor sociale; problema traducerii; antropologia drept cunoastere practica (aplicata in reforme sociale) (“Argonauts of the Western Pacific”, 1922, “Sex and repression in savage society”, 1927, “Corsal Gardens and their Magic”, 1935, “A Scientific Theory of Culture”, 1944, “A Diary in the Strict Sense of the Term”, 1967). Structural-functionalismul lui Alfred Radcliff-Brown: antropologia ca sociologie comparata si ca stiinta societatii. Structura sociala (relatii, institutii, norme) si functia sa in perpetuarea ordinii sociale (“Structure and Function in Primitive Society”, 1952, “A Natural Science of Society”, 1957). Metodologia functionalista: abordarea sincronica, prezentul etnografic, analiza functiei religiei, relatiilor de inrudire, ritualurilor, miturilor in raport cu mentinerea ordinii sociale, punctul de vedere al nativilor, metoda comparativa transculturala (modalitatile in care instutiile si credintele analizate se manifesta in diverse societati). Alti reprezentanti ai antropologiei britanice moderne: E. Evans-Pritchard, Abner Cohen, Mary Douglas, Raymond Firth, Meyer Fortes, Edmund Leach, Ernest Gellner. Impactul functionalismului asupra dezvoltarii ulterioare a antropologiei: directia structuralista si poststructuralista (analiza “faptelor sociale” ireductibile la indivizi) si directia simbolica si postmoderna (analiza motivatiilor, precum si a sensurilor si experientelor traite).