Aspecte Contemporane ale Studiului Culturii

Curs
8.3/10 (4 voturi)
Domeniu: Sociologie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 25 în total
Cuvinte : 11087
Mărime: 49.98KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Asist. univ drd. Sergiu Baltatescu
Sociologia culturii Note de curs Partea a III-a

Cuprins

I. MARXISM, PSIHANALITISM SI IDEOLOGIE: SCOALA DE LA BIRMINGHAM 4

ISTORICUL SCOLII DE LA BIRMINGHAM 4

CULTURA POPULARA SI CULTURA DE MASA 4

CULTURA SI IDEOLOGIE 4

IESIREA DIN IDEOLOGIC 7

II. ANALIZA SUBCULTURALA. 9

DEFINITII ALE SUBCULTURILOR 9

ANALIZE SUBCULTURALE 9

DEZVOLTARI ALE NOTIUNII DE SUBCULTURA 11

III. CULTURA POSTMODERNA 12

CE ESTE POSTMODERNISMUL ? 12

I. SENSIBILITATEA POSTMODERNA 12

CONDITIA AUTORULUI ÎN POSTMODERNISM 13

RELATIA SUBIECT/OBIECT 13

EPISTEMOLOGIA STIINTELOR SOCIALE 14

ISTORIE SI GEOGRAFIE 14

II. TRASATURILE SOCIETATII POSTMODERNE 16

LYOTARD 16

HABERMAS 16

JAMESON 17

DERRIDA 17

BAUDRILLARD 18

IV. GLOBALIZARE CULTURALA 22

PROBLEME ECONOMICE 23

DEZVOLTAREA COMPANILOR TRANSNATIONALE 23

IMPLICATIILE ECONOMICE 23

PROBLEME POLITICE 23

TIPOLOGII SOCIOLOGICE ALE GLOBALIZARII 24

CULTURA CA FENOMEN GLOBAL. ABORDARI POSTMODERNE. 25

Extras din document

I. Marxism, psihanalitism si ideologie: Scoala de la Birmingham

Istoricul scolii de la Birmingham

Scoala culturalista engleza s-a nascut la mijlocul secolului XX, din necesitatea unei rupturi cu traditia cultural-literara care nu se ocupa decât de fenomenul culturii de elita, si ca raspuns la abordarile scolii behavioriste în privinta mass-mediei. Drept precursori, pot fi citati F.R.Lewis, Raymond Williams si Richard Hoggarth; ultimul dintre acestia avea sa fondeze Centrul de la Birmingham pentru Studii Culturale Contemporane(prescurtat CCCS).

Cultura populara si cultura de masa

Initiatorii, cu totii teoreticieni de inspiratie politica social-democrata, erau interesati sa apere valorile culturii traditionale a clasei muncitoare britanice (popular culture), care, considerau autorii, era amenintata de evolutiile societatii dupa primul razboi mondial, ca si de dezvoltarea a ceea ce studiile asupra mass-mediei au denumit "industria culturala".

Aveam de a face deci cu o reflectie asupra functiei sociale si politice a culturii de masa, gândita ca un aparat în cadrul unui sistem mai larg de dominatie.

Cultura si ideologie

Analiza, de esenta marxista, îsi propunea sa ofere un model cauzal al relatiilor dintre un anumit tip de cultura si procesele sociale. De aceea, unul din conceptele fundamentale era cel de ideologie, introdus de marxisti pentru a explica determinismul social al constiintei.

Raymond Williams, unul din reprezentantii importanti ai scolii culturaliste engleze, citeaza trei utilizari principale ale acestui concept:

"1. Un sistem de credinte caracteristic unei anumite clase sau unui anumit grup social.

2. Un sistem de credinte iluzorii - idei false sau falsa constiinta - care contrasteaza cu adevarul sau cu cunoasterea stiintifica.

3. Procesul general de producere a sensurilor si ideilor"(cf. Fiske(1996), p. 165)

Primul sens este comun cu cel folosit în psihologie. "Psihologii folosesc termenul de "ideologie" cu referinta la modul în care atitudinile sunt organizate în patternuri coerente" (Fiske(1996), idem). Dar ideologia nu este determinata de multimea de atitudini si de experiente ale individului, ci este, în acceptiunea clasica a termenului, social determinata.

În cel de-al doilea sens, ideologia se apropie de conceptul de "simt comun". Cu mult înainte de a deveni constient de sine, la nivelul cunoasterii stiintifice, omul a devenit constient de el însusi prin intermediul ideologiei" (Zamfir(coord), 286). Dar cunoasterea comuna are un caracter iluzoriu, iar aceasta "constiinta falsa" capata, în viziunea marxista, un caracter de mistificare. "Ideologia este un proces pe care asa-numitul cugetator îl împlineste, ce-i drept, în chip constient, dar fals constient. Adevaratele forte motrice care-l pun în miscare îi ramân necunoscute, altfel n-ar fi un proces ideologic. Prin urmare, el îsi închipuie forte motrice false, aparente".(F. Engels, Scrisoare catre Mehring, 1893 - citata în Zamfir(coord.), p.286). Ideologia este un sistem de reprezentari neadecvate în comparatie cu cunoasterea stiintifica, întrucât: a) este conforma cu orientarea de interese a unui grup dat, fiind prin urmare partiala, si b) implica o "constiinta de sine" a carei emergenta este de tip oarecum spontan.(Zamfir(coord), p. 286)

Cea de-a treia acceptiune a termenului de ideologie, aceea de proces general de producere a sensurilor si ideilor (Fiske(1993), p. 167), s-a impus în cea de-a doua jumatate a secolului XX, fiind rodul unei sinteze realizata de scoala de la Birmingham si de structuralismul semiotic francez, sinteza realizata în studiile asupra mass-mediei si culturii de masa, care au "redescoperit" termenul de ideologie.

Este expresia unuia din teoreticienii de notorietate în acest domeniu, Stuart Hall, care în studiul "The rediscovery of 'Ideology': the Return of the 'Repressed' in Media Studies" (Hall(1982)) a sintetizat principalele etape care au condus la adoptarea termenului de ideologie drept termen-cheie al studiilor despre mass-media si cultura de masa.

Hall distinge trei faze distincte în domeniul cercetarilor asupra mass-media si culturii de masa desfasurate începând din anii '20 si pâna în prezent. El se va concentra asupra tranzitiei dintre faza a doua si a teia, între anii '60 si '80, când se naste o paradigma alternativa, critica.

Între anii '20-'40, cercetatorii vad mass-media ca având o actiune cu efecte pur negative asupra societatii. Cercetarea dintre anii '20-'40, marcata de abordarea behaviorista, respinge aceasta viziune, concentrându-se asupra potentialului mass-media de a produce efecte pozitive si negative. Abordarea behaviorista va folosi un model simplist al mass-mediei, privite ca oglinzi neproblematice ale societatii, prin care se reflecta, în mod democratic, aspectele pluraliste ale societatii americane. Daca teoreticienii scolii de la Frankfurt atrageau atentia asupra potentialului manipulator al culturii de masa, cercetatorii empiristi anuntau "sfârsitul ideologiei", într-o societate caracterizata de pluralism si de lipsa conflictelor sociale sau politice irezolvabile. Puterea de influenta a mass-mediei era relativ scazuta, întrucât ea nu facea decât sa întareasca acele valori si norme ale tarii care ajunsesera la o larga întemeiere consensuala.(Hall (1982), p.61)).

Dar, explica autorul, aceasta încredere optimista în consens avea sa fie curând spulberata de teoria deviantei, care s-a concentrat asupra celor care nu erau inclusi în definitiile consensuale ale normalului si acceptabilului. Teoria deviantei a aratat ca diferentele dintre "consens" si "devianta" nu erau definite într-un mod natural, ci social, si, mai mult, erau niste "variabile istorice". Asadar, consensul era un construct care cerea "aplicarea unei discipline sociale, politice si legale", servind actuala structura sociala. Se ridicau doua întrebari: consensul aparea spontan sau era rezultatul unui proces complex de constructie si de legitimare sociala ? si, care era rolul mass-media si a culturii de masa în acest proces ?

Preview document

Aspecte Contemporane ale Studiului Culturii - Pagina 1
Aspecte Contemporane ale Studiului Culturii - Pagina 2
Aspecte Contemporane ale Studiului Culturii - Pagina 3
Aspecte Contemporane ale Studiului Culturii - Pagina 4
Aspecte Contemporane ale Studiului Culturii - Pagina 5
Aspecte Contemporane ale Studiului Culturii - Pagina 6
Aspecte Contemporane ale Studiului Culturii - Pagina 7
Aspecte Contemporane ale Studiului Culturii - Pagina 8
Aspecte Contemporane ale Studiului Culturii - Pagina 9
Aspecte Contemporane ale Studiului Culturii - Pagina 10
Aspecte Contemporane ale Studiului Culturii - Pagina 11
Aspecte Contemporane ale Studiului Culturii - Pagina 12
Aspecte Contemporane ale Studiului Culturii - Pagina 13
Aspecte Contemporane ale Studiului Culturii - Pagina 14
Aspecte Contemporane ale Studiului Culturii - Pagina 15
Aspecte Contemporane ale Studiului Culturii - Pagina 16
Aspecte Contemporane ale Studiului Culturii - Pagina 17
Aspecte Contemporane ale Studiului Culturii - Pagina 18
Aspecte Contemporane ale Studiului Culturii - Pagina 19
Aspecte Contemporane ale Studiului Culturii - Pagina 20
Aspecte Contemporane ale Studiului Culturii - Pagina 21
Aspecte Contemporane ale Studiului Culturii - Pagina 22
Aspecte Contemporane ale Studiului Culturii - Pagina 23
Aspecte Contemporane ale Studiului Culturii - Pagina 24
Aspecte Contemporane ale Studiului Culturii - Pagina 25

Conținut arhivă zip

  • Aspecte Contemporane ale Studiului Culturii.doc

Alții au mai descărcat și

Individualizare și Identitate prin Lectură

Obiectivul analizei de faţă este de a identifica care sunt efectele interacţiunii cititorului cu cartea, cum este percepută aceasta din urmă şi...

Clase Sociale

Subiectul „clase sociale” este în general un subiect complex; compexitatea creste atunci când se întreprinde o analiza a claselor sociale într-o...

Metode de Cercetare în Sociologie

Capitolul I Metodologia cercetarii : Intre teorie si normativitate Intr-o forma sau alta, premisele unui proiect trebuie dezvoltate,...

Sociologia Culturii - Imaginea Femeii în Mass-Media

1. Influente si determinari ale mass-media Daca in ceea ce priveste istoria fenomenului se consemneaza ca inceputurile acestuia dateaza de aproape...

Identitate Culturală în Era Globalizării

„Individul este cel care creează societatea şi cultura sau acestea din urmă sunt cele care-l modelează pe individ?” Cultura este un fenomen...

Calitatea Vietii si Consumul Cultural

1.INTRODUCERE 1.1 Scurta introducere Calitatea vietii se refera la caracterul mai mult sau mai putin bun sau satisfacator al vietii oamenilor....

Avantajele și Dezavantajele Chestionarului Sociolologic

( I ) Introducere a) Ancheta Sociologica. Aancheta sociologică reprezintă o tehnică de cercetare specifică sociologiei şi se realizează cu...

Identitate Culturală

INTRODUCERE “Cultura este acordul tacit de a lăsa mijloacele de subzistenţă să dispară în urma scopului existenţei.” Cultura ne apare ca un...

Ai nevoie de altceva?