Calitatea vieții în România

Ca urmare a experienţei de cercetare din ultimele trei decenii, necesitatea cunoaşterii percepţiilor şi autoevaluărilor oamenilor referitoare la viaţa lor pentru determinarea calităţii vieţii întro colectivitate umană este de acum cvasigeneral acceptată.

1. DESPRE PERCEPŢII ŞI AUTOEVALUĂRI ÎN CERCETAREA CALITĂŢII VIETII

O cât mai adecvată interpretare a acestor percepţii şi autoevaluări presupune elucidarea naturii lor. In fond, avem de-a face cu exteriorizări ale unor elaborate mentale individuale, deosebit de relevante pentru înţelegerea din afară a vieţii semenilor noştri. Raportate la o stare de fapt, care se referă la mediul de viaţă şi/sau la subiectul care furnizează informaţii, percepţiile şi autoevaluările. Fenomenul implicat aici nu se rezumă la constatarea existenţei unor diferenţieri în ceea ce priveşte capacităţile oamenilor de a sesiza şi judeca o anumită stare de fapt. Este vorba de ceva mult mai complex, adică de realitatea trăită de fiecare persoană în parte. Ceea ce obţinem prin studierea percepţiilor şi autoevaluărilor oamenilor este realitatea filtrată individual, iar filtrul utilizat cunoaşte anumite variaţii de la un grup de populaţie la altul. În analiza calităţii vieţii, constatăm că percepţiile şi autoevaluările nu sunt total independente de ceea ce există în realitate, dar ele se pot îndepărta semnificativ de această realitate empirică. Într-adevăr, o serie de cercetări, inclusiv cele ale căror rezultate sunt prezentate în lucrarea de faţă, demonstrează existenţa unui anumit nivel de dependenţă a percepţiilor şi autoevaluărilor efectuate de către populaţie de stările de fapt existente, chiar dacă uneori asocierea, măsurată în termeni statistici, este la limita de jos de semnificaţie, după cum se înregistrează şi situaţii în care nu se înregistrează o astfel de legătură statistică, iar în unele cazuri, stările de fapt la care se referă percepţiile şi autoevaluările rămân necunoscute cercetătorului.

Totodată, pe lângă trimiterile la stările de fapt, inclusiv la cele rămase necunoscute observatorului extern, percepţiile şi autoevaluările înglobează un întreg set de aşteptări, interese, motivaţii, stări sufleteşti, norme, valori, opţiuni politice, filozofice, religioase, precum şi opinia publică şi de grup şi alte elemente care le pot influenţa într-un fel sau altul. Toate aceste aspecte determină variaţii importante ale percepţiei şi autoevaluării calităţii vieţii de la o persoană la alta, de la un grup social la altul.

Personalizarea percepţiilor şi autoevaluărilor le face de nesuplinit din exterior. În diferitele judecăţi de tip normativ, emise de un evaluator sau altul (cercetător, politician, oricare altă persoană) în legătură cu valorile dezirabile ale indicatorilor de calitate a vieţii, nu se pot ignora semnificaţiile personale pe care semenii noştri le atribuie propriei vieţi, dacă se doreşte menţinerea în zona plauzibilului, a credibilităţii, cunoscut fiind faptul că oamenii acţionează pe baza impresiilor, judecăţilor, cunoştinţelor pe care le au despre un anumit aspect de viaţă aflat în atenţie la un moment dat.

Cunoscând specificul datelor de percepţie şi autoevaluare a calităţii vieţii, putem înţelege mai bine importanţa şi semnificaţia rezultatelor obţinute în cercetări pe această temă şi suntem avertizaţi asupra neadecvării judecăţilor normative în acest domeniu, în sensul că din afară nu putem şti ce cred oamenii. O stare de fapt evaluată din exterior ca fiind favorabilă (bună, pozitivă) nu conduce automat la o calitate a vieţii percepută a fi înaltă, aşa cum unei stări de fapt mai puţin favorabile nu i se asociază automat o calitate a vieţii percepută a fi slabă (proastă) pentru fiecare din persoanele implicare şi, poate, pentru nici una dintre acestea. Pentru a şti ce cred oamenii despre un anumit aspect al vieţii lor sau despre viaţă în ansamblu trebuie să îi întrebăm pe ei. Totodată, pe baza percepţiilor unei stări de fapt, nu se pot atribui merite, eventual responsabilităţi nemijlocite cuiva pentru activităţile ce fac obiectul percepţiilor şi autoevaluărilor populaţiei.